De ce fac şi vegetarienii boli de inimă. Misterul genei pierdute de om în urmă cu câteva milioane de ani
0Oamenii de ştiinţă americani au descoperit că pierderea unei străvechi gene cu două-trei milioane de ani în urmă la strămoşii noştri ar duce la un risc crescut de boli cardiovasculare la toţi oamenii, dar în special la cei care consumă carne roşie. Gena aceasta este prezentă la alte mamifere şi explică de ce acestea nu au boli cardiovasculare.
Cercetătorii de la Universitatea din California, Şcoala de Medicină din San Diego, spun că pierderea unei străvechi gene cu două-trei milioane de ani în urmă la strămoşii noştri ar fi putut duce la un risc crescut de boli cardiovasculare la oameni ca specie, în acelaşi timp creând un risc suplimentar pentru cei care mănâncă carne roşie. Rezultatele studiului au fost publicate, zilele trecte, însunt publicate pe 22 iulie 2019 în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, citată de Science Daily.
Ateroscleroza - înfundarea arterelor cu depozite de grăsime - este cauza unei treimi din decese la nivel mondial din cauza bolilor cardiovasculare. Există mulţi factori de risc cunoscuţi, inclusiv colesterolul din sânge, inactivitatea fizică, vârsta, hipertensiunea, obezitatea şi fumatul, dar în aproximativ 15 la sută din evenimentele de boală cardiovasculară (BCV) din cauza aterosclerozei, niciunul dintre aceşti factori nu se aplică.
Cu un deceniu în urmă, medicul Nissi Varki, profesor de patologie la UC San Diego School of Medicine, şi medicul Ajit Varki, profesor de medicină la centrul de cercetare „Cellular And Molecular Medicine”, şi colegii au remarcat că atacurile cardiace coronare apar care în mod natural din cauza aterosclerozei este practic inexistentă la alte mamifere, incluzând cimpanzeii în captivitate, care împărtăşesc factori de risc uman, cum ar fi lipidele ridicate din sânge, hipertensiunea şi inactivitatea fizică.
De ce fac vegetarienii atac de cord
În noul studiu, Varkis şi Philip Gordts, doctor şi profesor asistent de medicină raportează că şoarecii modificaţi pentru a fi deficienţi (ca şi oamenii) în ceea ce priveşte gena CMAH a provocat o creştere de aproape 2 ori a severităţii aterosclerozei în comparaţie cu şoarecii nemodificaţi.
Cercetătorii cred că o mutaţie care a inactivat gena CMAH a apărut în urmă cu câteva milioane de ani la strămoşii noştri, un eveniment posibil legat de un parazit malarial.
„Riscul crescut pare a fi determinat de mai mulţi factori, inclusiv celule albe hiperactive şi o tendinţă de diabet la şoarecii modificaţi," a spus Ajit Varki. „Acest lucru poate ajuta la explicarea motivului pentru care chiar oamenii vegetarieni, fără alţi factori de risc cardiovascular evident, sunt încă foarte predispuşi la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale, în timp ce alte rude evolutive nu sunt."
Citeşte şi
Legătura dintre băuturile zaharoase şi cancer. Descoperire îngrijorătoare a cercetătorilor francezi