De ce a fost arestat hackerul clujean care lucra cu mafia rusă. Magistraţii spun că acesta folosea mecanisme financiare complexe
0Magistraţii clujeni au decis să-l aresteze preventiv pe hackerul clujean cu 9 clase, Teodor Borş, pentru că a obţinut sume foarte mari de bani - circa 328.000 de euro- din infracţiuni informatice folosind un mecanism financiar complex pentru a-şi ascunde tranzacţiile.
Hackerul clujean Teodor Borş (37 de ani), acuzat că a obţinut prin infracţiuni informatice datele de pe circa 62.000 de carduri bancare, din vânzarea cărora a obţinut 328.000 de euro (adică 643.564 lei, 152.690 euro, 41.400 de dolari, 3.200 de franci elveţieni şi 1.000 de lire sterline), va fi cercetat în stare de arest preventiv. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Cluj marţi seara, care a menţinut măsura arestării preventive pentru 30 de zile stabilite de Tribunal săptămâna trecută. De asemenea, hackerul este acuzat că ar fi accesat fără drept sistemului informatic care găzduieşte server-ul www.presidency.ro, site-ul oficial al Preşedinţiei României, situaţie negată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi de către oficialii instituţiei prezidenţiale.
Cum acţiona hackerul
Procurorii DIICOT Cluj, cu ajutorul SRI, au constatat că în perioada 2010 –2014, clujeanul cu 9 clase, Teodor Borş, a obţinut sume importante de bani de pe urma infracţiunilor informatice. La domiciliul clujeanului au fost găsite, în calculatorul său, date provenind de la 61.197 de card-uri bancare unice ale unor persoane din SUA, Anglia, Italia, Austria, dar şi din România etc. Aceste informaţii, obţinute ilegal, permit retragerea unor sume importante de bani sau efectuarea unor tranzacţii financiare, fără consimţământul titularului. Borş a obţinut venituri importante din vânzarea informaţiilor, conform unor surse din cadrul anchetei, către membrii ai mafiei ruseşti. Pentru datele furnizate, clujeanul a cerut să fie plătit în monedă virtuală - bitcoin, el deţinând conturi pe site-uri specializate. Bitcoin este un sistem de plată electronică descentralizat şi o monedă digitală creată în 2009, care permite deţinerea şi transferul anonim de valoare. Ulterior clujeanul transforma moneda virtuală în euro şi dolari, sume care ajungeau fie în conturile sale de la Banca Transilvania şi BRD, fie în conturile prietenei sale. O parte din sumele de bani astfel obţinute erau folosite în vederea achiziţionării de bunuri. Acest mecanism îi premitea să ţină secretă sursa banilor.
Ce spun magistraţii
Magistraţii care au decis cercetarea în stare de arest preventiv a hackerului au motivat că sumele provenite din activitatea infracţională erau extrem de mari, iar inculptatul trăia exclusiv din banii obţinuţi din aceste fraude informatice, întrucât nu figura ca desfăşurând activităţi lucrative şi nici nu a obţinut venituri declarate la organele fiscale pentru perioada reţinută în cercetări. Magistraţii au mai reţinut, că deşi are doar 9 clase, hackerul folosea un mecanism financiar foarte complex. „Nu în ultimul rând, mecanismul tehnico - financiar complex prin care inculpatul a încercat să ascundă originea ilicită a sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor informatice prin folosirea unor instituţii financiare prin care se puteau valorifica şi tranzacţiona monede virtuale, cunoscând şi profitând de faptul că, în cazul utilizării monedei virtuale bit-coin, lipseşte o supraveghere oficială care să reglementeze tranzacţiile cu moneda bit-coin, faptul că partenerii care tranzacţionează aceste valori beneficiază de anonimat”, se arată în motivare. Judecătorii nu menţionează ca motive de arestare spargerea serverului preşedinţiei, întrucât instituţia a negat existenţa unor atacuri informatice.
Închisoare de la 3 la 10 ani
Magistraţii au reţinut că Teodor Borş este acuzat de următoarele infracţiuni: infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic, operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos, infracţiunea de spălare a banilor. Cea mai gravă pedeapsă este prevăzută pentru infracţiunea de spălare bani -închisoare de la 3 la 10 ani. Procurorii au susţinut că este incidentă această infracţiune întrucât Teodor Borş a ascuns provenienţa banilor obţinuţi din vânzarea datelor de pe carduri folosind mecanismul monendei virtuale bitcoin.
Citeşte şi
Cum a câştigat un hacker clujean 143.000 de euro de pe cardurile altora