Clujul, decor de film pentru pelicule memorabile: Pistruiatul, Gaudeamus Igitur şi Mânzul Şarg
0În perioada de glorie a cinematografiei clujene, între 1907 şi 1920, oraşul de pe Someş a fost decor pentru peste o sută de filme, dintre care chiar primul, “Mânzul şarg”, a rămas în istorie din pricina unei tragedii. După al doilea Război Mondial, aici s-au turnat celebrul film “Pistruiatul” şi multi-premiatul “Gaudeamus Igitur”.
Ucu Bodiceanu, coordonator de programe la Casa Municipală de Cultură, este unul dintre cei mai buni cunoscători ai cinematografiei româneşti, dar şi a celei străine, el organizând de 14 ani “Cinemateca”, manifestare în cadrul căreia sunt proiectate filme de valoare. El îşi aminteşte cum în 1972 s-au desfăşurat la Cluj-Napoca filmările pentru unul dintre cele mai cunoscute filme româneşti ale tuturor timpurilor: Pistruiatul. O mare parte dintre aventurile băiatului de 14 ani, dintr-un orăşel de provincie, care sprijinea, ajutat de profesoara de istorie, de tatăl său şi, de cele mai multe ori, de câinele Calu, mişcarea comunistă au fost filmate în oraşul de pe Someş. Costel Băloiu, actorul care juca rolul Pistruiatului, şi Sergiu Nicolaescu, care era Andrei – un activist comunist- erau vedetele de necontestat ala serialului difuzat în 10 episoade. Prezenţa lor la Cluj nu a trecut neobservată. “Strada IC Brătianu din centrul oraşului apărea în film. De asemenea, Turnul Croitorilor apare. E interesant că intrarea laterală în sediul Universităţii Babeş-Bolyai a fost filmată ca intrarea în sediul Poliţiei”, îşi aminteşte Ucu Bodiceanu. De ce a fost ales Clujul ca loc de filmare pentru Pistruiatul? “Probabil parfumul de epocă pe care-l avea Clujul în anii 70, când nu trecuse prin procesul de industrializare i-a atras pe producători”, a explicat Bodiceanu.
Film despre studenţi multipremiat
Un alt film cunoscut turnat în capitala Ardealului este Gaudeamus Igitur, o “povestire cinematografică desfăşurată în Clujul universitar al anilor ’60, în timpul examenelor de admitere şi pe parcursul primilor ani de studiu, când <<se cern opţiunile tinerilor studioşi, comportamentul lor moral şi profesional>>, la începutul noului drum în viaţă, după descrierea lui Bujor T. Râpeanu din cartea ”Filmat în România”. Filmările au avut loc între 16 august şi 28 octombrie 1964, cele exterioare la Cluj, iar interioarele în Buftea. Filmul a fost un succes în acea vreme obţinând trei premii internaţionale: Premiul I pentru film de ficţiune la Festivalul de la Gottwaldow (1965), Marele premiu “Delfinul de aur” la Festivalul de la Teheran (1965), Diploma de onoare la Festivalul de la Gijón (1966). „Este în film o scenă foarte interesantă pe Cetăţuie, apoi alte scene au fost filmate la Liceul Adi Şicai, eu chiar studiam acolo. Mai apărea podul de peste Şomes în zona străzilor Ferdinand şi Horea, strada Gheorghe Şincai”, povesteşte Bodiceanu. El crede că producătorii au ales Clujul pentru că şi în acea vreme era un oraş studenţesc foarte important.
Primul documentar din istoria filmului a fost turnat la Cluj
Întâmplare ca-n filme, la filmare
Bodiceanu povesteşte şi despre perioada, dintre anii 1907 şi 1920, când Clujul era un adevărat Hollywood, aici funcţionând studiourile Proja, Corvin şi Transsylvania, în care s-au realizat peste 50 de „filme actuale" şi „documentare", 70 de „filme artistice" şi 15 filme aparţinând altor genuri. „La turnarea filmului “Mânzul şarg”, primul film realizat în Cluj-Napoca, în urmă cu 100 de ani, într-o scenă apare malul Someşului. Îmi aduc aminte pentru că a fost o întâmplare tragică. Actriţa trebuia filmată cum înoată în apele râului, însă nu ştiu din ce motiv, lucrurile au scăpat de sub control şi actriţa chiar s-a înecat. Oamenii de pe margine au aplaudat crezând că face parte din scenariu. De fapt, actriţa chiar s-a înecat”, povesteşte Bodiceanu. O parte din pelicula regizată de Jeno Jankovics, 3-4 minute, a fost păstrată la Arhiva de Filme din Budapesta. Filmul spune o poveste moralzatoare despre unui cuplu tânar: Laci şi Erzsi, care urmrează să se căsătorească. Înainte de nuntă, cei doi află că tatăl lui Laci a făcut 15 ani de puşcărie pentru un omor pe care l-a comis tatăl fetei, unul dintre bogaţii satului. Finalul este fericit: cele două familii renunţă la răzbunare şi tinerii se căsătoresc.
Citeşte şi
Primul documentar din istoria filmului a fost realizat la Cluj
VIDEO Costel Băloiu, interpretul personajului Pistruiatul: „Gura mare mi-a distrus toată viaţa“