Celălalt pelerinaj. Mesajul din 1931 al primului cardinal al românilor: „Chiem la sufletească îmbrăţişare pe bunii credincioşi la sfânta Mănăstire a Niculei“
0Reprezentanţii Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla cheamă credincioşii la tradiţionalul pelerinaj de la Nicula. Aceştia solicită ca măcar o slujbă de Liturghie în rit greco-catolic să fie oficiată în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, la marile sărbători.
Ca în anii trecuţi, vineri, 14 august, la ora 16.00, este programată procesiunea pe jos de la capela „Sf. Iosif” din Gherla până la biserica parohială din Nicula. La sosirea în Nicula, care se estimează că va fi în jurul orei 18.00, în curtea bisericii parohiale va fi celebrată slujba de vecernie. Programul va continua cu rugăciuni întreaga noapte.
Sâmbătă, de la ora 10.30, în curtea bisericii parohiale greco-catolice din Nicula, episcopul Florentin va oficia Sfânta Liturghie alături de un sobor de preoţi.
Cererea greco-catolicilor: slujbe la marile sărbători în mănăstirea Nicula
”Răsună şi azi îndemnul fierbinte al Arhiereului Iuliu Hossu, întâiul cardinal al neamului românesc în jurul căruia se adunau an de an înainte de anul prigonirii Bisericii, 1948, zeci de mii de credincioşi la Nicula în Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, pentru a-i aduce cinstire Preasfintei Fecioare Maria. Îndemnul, consemnat de publicaţia Curierul Creştin în 1931, sună astfel: „Chiem la sufletească îmbrăţişare pe bunii credincioşi la sfânta Mănăstire a Niculei. Îndemnaţi-i, iubiţi fraţi, să alerge cât mai mulţi!”, spune pourtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Viorica Sabo.
Din 1990 s-a reluat şirul pelerinajelor la Nicula, dar greco-catolicii oficiază slujba la biserica de rit din sat.
”Ierarhul de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, urmaşul în tronul arhieresc al Episcopului Iuliu Hossu, reînnoind îndemnul către credincioşi de a veni la Nicula, totodată, reînnoieşte cererea făcută celor în drept de a pemite să fie celebrată măcar o Sfântă Liturghie greco-catolică în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, în marile sărbători creştine, în memoria înaintaşilor în credinţă.
Între aceştia, mulţi preoţi, călugări, au primit consacrarea preoţească, au depus voturi şi au înălţat rugăciuni în biserica de zid a Mănăstirii Nicula, sfânt locaş ctitorit între anii 1875-1879, de Episcopii greco-catolici Ioan Vancea de Buteasa şi Mihail Pavel: „Am cerut şi autorităţilor guvernamentale şi autorităţilor Bisericii Ortodoxe să putem restaura această biserică, să putem celebra în această biserică măcar un oficiu, o Sfântă Liturghie cu credincioşii noştri în marile sărbători ale Preasfintei Fecioare Maria. Ceea ce cerem mi se pare un drept de necontestat în virtutea unei tradiţii. Dacă suntem creştini şi ne respectăm ca şi creştini, dacă predicăm şi proclamăm iubirea creştină, atunci trebuie să o şi împlinim”, se mai arată în comunicatul reprezentanţilor episcopiei.
Episcopul de Cluj-Gherla reaminteşte că, în 1767, Sfântul Părinte Clemente al XIII-lea, Papă al Romei, a emis un Decret prin care acorda indulgenţă celor care vor merge în pelerinaj la Nicula, iar la 19 octombrie 1928, Papa Pius al XI-lea a emis un Document pontifical prin care se acordă indulgenţă plenară tuturor acelora care „cu adevărată părere de rău pentru păcatele lor, mărturisindu-se şi cuminecându-se, vor cerceta cu evlavie Biserica Sf. Mănăstiri de la Nicula, din Dieceza românească a Gherlei...”.
Istoria unui pelerinaj
Potrivit site-ului episocpiei, Mihail Pavel (1873-1879), cel de-al treilea Episcop de Gherla, a finalizat biserica de zid a Mănăstirii Nicula (1875-1879), unde a fost depusă spre cinstire icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. După lăcrimarea acestei icoane din parohia Nicula, în 1694, la cererea autorităţii imperiale de la Viena s-a construit bisericuţa de lemn de la Nicula (1700-1712), în care a fost aşezată mai întâi spre venerare. Astfel a început tradiţia pelerinajelor anuale, acest loc devenind de-a lungul timpului un important centru de pelerinaj dedicat Preasfintei Fecioare Maria. Nicula a fost declarat loc de pelerinaj cu indulgenţă plenară prin documentul dat de către Sf. Părinte Clemente al XIII-lea în anul 1767 şi confirmat de Papa Pius al XI-lea în anul 1928.
Mai puteţi citi:
15 august sau 8 septembrie: când spun românii „La mulţi ani!“ de Sfânta Maria?