Capitolul la care Clujul e bătut de Iaşi, iar Constanţa e ultima. Răspunsurile, date de tinerii de 18-29 de ani
0Tinerii români sunt în general destul de puţin mulţumiţi de oraşele lor, aşa cum relevă un studiu publicat cu ocazia Zilei Tineretului, de Consiliul Tineretului din România, Grupul PONT, Federaţia Tinerilor din Cluj şi Banca Comercială Română, în calitate de membri ai Guvernanţei Programului „Capitala Tineretului din România”.
Studiul intitulat „Tineri după pandemie: Oraşe Fericite" arată că tinerii punctează nivelul de fericire din oraşele lor cu 5,99 din 10 posibil, iar gradul de siguranţă e peste medie (6,63/10). De asemenea, respondenţii au decis că pentru proactivitate oraşele merită un punctaj de 6,25/10. De notat că la studiu au luat parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 29 de ani.
Iaşul este lider la capitolul „fericirea tinerilor”. Îngrijorător pentru autorităţile constănţene este faptul că cea mai scăzută rată de satisfacţie a tinerilor se înregistrează în oraşul de pe malul mării. La general, pe o scară de la 1 la 10, media nivelului de fericire a tinerilor din România este de 6,69.
Analiza mai arată că Cluj-Napoca e perceput cel mai curat şi unit oraş. În acelaşi timp, Iaşul mai punctează odată fiind considerat cel mai accesibil oraş din România. Practic, Iaşul vine puternic din urmă şi e un oraş tot mai pe placul tinerilor, mai accesibil decât Cluj şi Bucureşti, care sunt mult mai scumpe.
Pe de altă parte, studiul arată că în decurusul a cinci ani, din din 2015 până în 2020, costul închirierii a crescut cu 10,1%. Oraşele în care le e cel mai greu tinerilor să îşi închirieze o locuinţă sunt Cluj şi Bucureşti. Nu e nicio surpriză, pentru că cele două oraşe sunt cunoscute în ultimele decenii ca având cea mai scumpă piaţă imobiliară.
Cifrele care arată groaznic
Cifrele rezultate din calculele specialiştilor arată acum că o chirie medie pentru o garsonieră în unul dintre cele oraşe reprezintă 87,3% din salariul minim net, în timp ce chiria pentru un apartament cu două camere 129,66% din salariul minim net. De notat însă că această ultimă parte a studiului se opreşte la anul 2020, iar în ultimii doi ani cifrele au crescut şi mai mult.
În altă ordine de idei, şase din 10 tineri sunt de părere că oraşele în care trăiesc au reuşit să se adapteze eficient contextului pandemic. Studiul aminteşte şi o realitate deja cunoscută: cel mult doi din şase tineri ar fi de acord să se implice în acţiuni de voluntariat pentru a ajuta la dezvoltarea oraşului lor.
Cifrele nu arată bine nici când e vorba de condiţiile în care trăiesc tinerii şi de lipsurile cu care se confruntă. Studiul arată că 8,4% dintre tinerii români trăiesc în gospodării care utilizează mai mult de 40% din venit pentru cheltuielile cu locuinţa, iar 64,7% locuiesc în gospodării supraaglomerate. Spre comparaţie, media Uniunii Europene este de 27,5%. Totodată, 21.9% dintre tinerii români uferă de lipsa sau precaritatea severă a locuinţei, comparativ cu media UE, care e de 6,5%.
Vă mai recomandăm şi: