Biserica lui Horea de la Muzeul Satului din Cluj, reabilitată cu bani norvegieni

Două biserici vechi, din lemn, monumente istorice, care se află în Parcul Etnografic al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, din Cluj, au fost reabilitate cu circa 879.000 de euro printr-un proiect norvegian. Unul dintre monumentele istorice este lăcaşul de cult de la Cizer ridicată de Horea, cum a rămas în istorie meşterul de biserici Vasile Nicula Ursu.

Bisericile din Petrindu şi Cizer, două dintre bijuteriile arhitecturale ale Parcului Etnografic ”Romulus Vuia” - din cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj, - au fost reabilitate şi sunt deschise spre vizitare după aproape doi ani de restaurare.

Lucrările de restaurare s-au terminat la sfârşitul lunii iunie, anul acesta, şi au constat în: înlocuirea elementelor structurale degradate, refacerea acelor părţi degradate ale şarpantei, refacerea completă a acoperişurilor, lucrări extrem de laborioase de conservare şi restaurare a straturilor picturale din interior, tratamente contra atacului biologic. S-au făcut trotuare în jurul monumentelor pentru eliminarea apelor meteorice.

Imagine din interioarele bisericilor restaurate FOTO CJ Cluj

Proiectul de conservare şi restaurare s-a numit „Conservare - restaurare şi punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu şi Cizer“, a durat 21 de luni. Valoarea totală a proiectului a fost de 3.880.209 lei (878.372,15 euro), valoarea finanţării nerambursabile fiind de 3.880.209 lei (878.372,15 euro). Proiectul a fost pus în practică în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, şi Asociaţia Nordică de Design Urban, un ONG din Norvegia care promovează designul urban integrat ca o necesitate în urbanism.

Biserica din Cizer a fost ridicată în 1773 de Vasile Nicula Ursu, cunoscut în istoria românilor sub numele de Horea. Cealaltă biserică reabilitată e cea din satul sălăjean Petrindu, a fost construită în 1612 şi pictată de un mare meşter popular, Dimitrie Ispas din Gilău.

Imagine din interioarele bisericilor restaurate FOTO CJ Cluj

Mai puteţi citi:

FOTO Povestea mănăstirii care veghează Clujul de aproape o mie de ani

Poveşti pe ziduri de biserică. Cum au ajuns un leu, un cocoş şi o scroafă pe zidurile unor lăcaşe de cult din Ardeal