ADN-ul gibonului, analizat de cercetătorii clujeni în premieră mondială

O echipă de cercetători din România, de la Universitatea Babeş-Boalyai din Cluj, a participat la analiza genomului de gibon, un studiu realizat în premieră mondială şi publicat în revista „Nature”. Gibonul este ultima specie de primate, strâns înrudite cu omul.

Doctor Annette Damert, drd. Bianca Ianc şi drd. Cornelia Ochiş, de la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), au participat într-un consorţiu internaţional care a realizat, în premieră mondială, secvenţializarea, asamblarea şi analiza genomului. „Un rezultat de excepţie pentru câţiva cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai a fost obţinut odată cu publicarea în prestigioasa revistă „Nature”  din 11 septembrie 2014 a secvenţei şi analizei genomului de gibon. Gibonul este ultima specie de primate, strâns înrudite cu omul, al cărui genom încă nu fusese secvenţializat. Gibonii, care cuprind multe specii periclitate, sunt maimuţe mici, arboricole, care trăiesc în pădurile tropicale ale Asiei de sud-est. Gibonii se deosebesc de maimuţele mari (cimpanzeu, gorilă, urangutan) prin numărul mare de rearanjamente ale cromozomilor”, se arată într-un comunicat al UBB. 

Lucrare publicată în revista „Nature”

Secvenţializarea, asamblarea şi analiza genomului au fost efectuate de către un consorţiu internaţional coordonat de cercetătoarea Lucia Carbone de la Oregon Health & Science University. Pe lângă cercetătorii din Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Spania şi Germania, pentru prima dată şi o echipă din România a participat într-un astfel de consorţiu.

Lucrarea publicată în  „Nature” prezintă detaliile istoriei evoluţiei gibonilor, precum şi datele care ar putea explica cum s-au adaptat gibonii la modul lor specific de trai, legănându-se de la un arbore la altul în densa pădure tropicală. Alături de aceste rezultate deosebit de interesante, analiza genomului a demonstrat că anumite elemente genetice mobile specifice gibonului – numite LAVA – s-au integrat în mai multe gene implicate în segregarea cromozomilor, sugerându-se astfel că aceste elemente ar putea avea o contribuţie importantă la reorganizarea cromozomilor.

Citeşte şi

EXCLUSIV „Sângele artificial”, proiectul de Nobel al cercetătorilor clujeni, pus sub semnul întrebării de şeful Autorităţii Naţionale pentru Cercetare

„Daily Mail“, despre invenţia de Nobel a clujenilor: „Sângele artificial, care va putea fi folosit pe oameni, fără efecte secundare, a fost creat în România“

VIDEO Sânge artificial fabricat la Cluj: invenţie de premiu Nobel, şanse slabe de finanţare

Sângele artificial creat la Cluj, pe masa lui Barrosso. Traian Băsescu: „Voi solicita finanţare europeană pentru proiectul Cluj Innovation City“