15.000 de recipiente cu apă sfinţită îi aşteaptă pe clujeni de Bobotează
0Catedrala Mitropolitană din centrul Clujului a pregătit 15.000 de recipiente cu apă sfinţită pentru miile de credincioşi care vor fi prezenţi la slujba de Bobotează. Liturghia începe la ora 9.00, iar în jurul orei 12.00, ÎPS Andrei Andreicuţ va oficia slujba pentru sfinţirea apei, iar apoi va începe distribuirea recipientelor.
Pentru a evita înghesuiala la apă sfinţită, Mitropolia Clujului va distribui apa sfinţită, la fel ca anul trecut, în 15.000 de recipiente din plastic, care au fost donate de către credincioşi. „Fiecare creştin ortodox trebuie să ia din Agheasma Mare de la Bobotează şi să o păstreze într-un vas curat şi la loc de cinste. Se gustă din aceasta pe nemâncate şi cu multă cuviinţă în zilele de ajunare şi de post sau la sărbători mari, după ce venim de la biserică, atunci când nu ne împărtăşim. Credincioşii gustă din Agheasma Mare timp de 8 opt zile în şir, începând din ajunul Bobotezei, până la încheierea praznicului, adică până la 13 ianuarie“, se arată în Catehismul Ortodox.
Obiceiuri de Bobotează
Sărbătoarea Sfântului Ioan este marcată în unele zone din Transilvania prin purtarea celor cu numele de Ioan, Ion sau Simion prin sat în care trase de boi şi împodobite cu diverse podoab. Bărbaţii erau apoi aruncaţi în râurile din apropiere, apoi oamenii se întorceau în centrul satului unde aveau loc petreceri la casele sărbătoriţilor. Un alt obicei este Chiraleisa, un fel de colind al copiilor care are ca scop purificarea spaţiului şi invocarea rodului bogat. În ajunul Bobotezei sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjură casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor: „Chiraleisa,/ Spic de grâu/ Până-n brâu,/ Roade bune,/ Mană-n grâne!“. Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaţii. Exista credinţa că, strigând „Chiralesa“, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei.
Iordănitul
“La Bobotează, datina cea mai importantă era Iordanul sau Sfinţirea cea mare a apei. Se spunea astfel că oricine ar fi intrat în această zi în apă va fi apărat de toate bolile, după cum a remarcat Marcel Lutic. Sfinţirea apei se făcea într-un loc special amenajat lângă o fântână sau o apă curgătoare. Din Agheazma obţinută în această zi obişnuiau să bea toţi membrii familiei. O mică parte se punea chiar şi în mâncarea vitelor, pentru a le asigura şi acestora un trai sănătos, iar Agheazma rămasă era păstrată într-un mic recipient la icoane, fiind, după cum se spunea pe vremuri, <<lecuitoare de orişice boală>>. Tot în popor se mai spunea că Boboteaza e dricul iernii, după gerul mare din această zi se crăpa gerul şi iarna era pe ducă”, conform ziarului “Lumina”.
Citeşte şi
FOTO Boboteaza la Cluj: îmbrânceli şi Crucea Transilvaniei pentru sponsori
A început operaţiunea Aghiazma Mare. Arhiepiscopia Tomisului pregăteşte sticluţele pentru Bobotează