VIDEO 56 de secunde de coşmar. Imagini apocaliptice din România după cutremurul devastator din 4 martie 1977
0Petrecut într-o seară de vineri, la ora 21.22 , cu o durată 56 de secunde şi cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, cutremurul din 4 martie 1977 a avut un caracter multişoc, fiind generat de complexitatea procesului de rupere, cu o predominantă de propagare pe direcţia nord-est şi sud-vest, atât pe orizontală cât şi pe verticală. Mai multe replici, de mai mică intensitate, au urmat chiar în aceeaşi noapte.
Capitala a fost grav afectată. Aici, 33 de clădiri au fost complet distruse. La nivelul întregii ţări au fost aproximativ 1.550 de victime, 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe au fost distruse. Imagini din Arhiva TVR prezintă cum arată România după seismul devastator: oameni răniţi prinşi sub tone de dărâmături, mormane de moloz, ţipete de durere, disperare şi multă neputinţă. Specialiştii au apreciat că energia distructivă eliberată de seismul de acum 43 de ani a fost egală cu puterea a 10 bombe de tipul celei aruncată asupra Hiroshimei, pe 6 august 1945.
Cutremurul a doborât sau avariat grav 32.897 de locuinţe şi a afectat 763 de unităţi industriale. Din 40 de judeţe, 23 au fost grav afectate. Un raport din 1978 al Băncii Mondiale arată pagube economice totale în valoare de 2 miliarde de dolari, din care 70% în Bucureşti. În Bulgaria s-au înregistrat pagube materiale şi peste 120 de morţi.
Dispariţia unor monumente de arhitectură
Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate. Conform datelor Băncii Mondiale cutremurul din martie 1977 a generat pierderi de peste 2 miliarde de dolari, respectiv 5% din produsul intern brut al României din acel an. Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale. Astfel, din cei 1.570 de oameni trecuţi în nefiinţă şi peste 11.000 de persoane rănite pe întreg teritoriul ţării, în Capitală s-au înregistrat, oficial, 1.391 de morţi şi circa 2.600 de răniţi.
În timpul mişcării telurice din seara de 4 martie 1977 au pierit şi importante personalităţi ale culturii româneşti. Atunci şi-au pierdut viaţa actorii Toma Caragiu şi Eliza Petrăchescu; poeţii, prozatorii şi criticii literari Alexandru Ivasiuc, A. E. Bakonsky, Savin Bratu, Daniela Caurea, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Mihai Gafiţa şi Aurel Lambrino, istoricii Corina Nicolescu şi Nicolae Vătămanu, regizorul Alexandru Bocăneţ, întreaga familie a îndrăgitei cântăreţe Doina Badea ş.a.
Cuplul Ceauşescu, în Nigeria
În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, la circa 100 de kilometri adâncime, iar unda de şoc s-a simţit în toată zona balcanică.