Trei ceaiuri banale, arme împotriva viruşilor. De ce e indicat să fie băute călduţe
0La îndemâna oricui, un ceai face minune la răceală. Antiseptic şi diuretic, acesta ajută în tratamentele împotriva afecţiunilor sezonului rece, însă nu exclude tratamentul de specialitate. Medicii spun că trebuie băut cel puţin 5 zile şi trebuie să avem mare grijă să nu fie fierbinte, ci călduţ, deoarece irită şi mai mult zonele inflamate de răceală.
Măceşele sunt recomandate pentru că au un conţinut foarte bogat în vitamina C, vitamina A, P, K, B1 şi B2, zaharuri, acid citric, fier, mangan, fosfor, zinc, potasiu, magneziu, sulf, seleniu şi antoxidanţi, iar trei-patru căni de ceai sunt ideale în perioada virozelor.
“În primul rând, măceşele stimulează imunitatea având un puternic rol regenerant, antiinflamator, cicatrizant, asigură o funcţionare bună a organelor interne, a sistemului cardiovascular şi au efect antidiabetic. În plus, măceşele combat astenia, reglează metabolismul şi este indicat consumul de măceşe încă de la vârste foarte fragede”, spune dr Daniela Stan, medic de familie.
Răcelile, faringitele, laringitele, astmul bronşic, virozele şi pneumonia sunt tratate cu succes prin cura de măceşe, iar în sezonul de iarnă se poate asocia acestei cure şi mierea, cătina şi propolisul.
Energie din busuioc
Busuiocul se recomandă în timpul virozelor, pentru că vitaminizează şi energizează. Datorită calităţilor sale antimicrobiene şi antiseptice, se foloseşte în mai multe afecţiuni: de la gripă şi răceală la bronşite, ulcere gastrice, infecţii urinare, nevralgii.
Datorită proprietăţilor sale, planta are un efect antioxidant, antiviral şi antimicrobian. Busuiocul este o sursă importantă de calciu, vitamina A, vitamina B6, vitamina C, dar şi o importantă sursă de minerale cum ar fi fier, potasiu, magneziu şi fosfor.
“Este de asemenea, bine de ştiut că planta de busuioc conţine şi anumite substanţe importante, cum ar fi taninul, substanţă ce conferă busuiocului proprietăţi antiseptice şi antispasmodice, orientina şi vicenina, substanţe active care protejează celulele organismului de efectele negative ale radiaţiilor ultraviolete, flavonoide şi compuşi volatili, care au efecte antiinflamatoare puternice”, spune Marina Grigore, specialist în apifitoterapie. Infuzia preparată din frunze proaspete de busuioc ajută la tratarea infecţiilor urinare, durerilor de cap sau a gripei. Planta face minuni şi când vine vorba despre crampele abdominale.
Cătina grăbeşte vindecarea
Considerată unul dintre cei mai puternici biostimulatori ai imunităţii, cătina este recomandat mai ales în sezonul rece. Ceaiul de cătină previne îmbolnăvirea de răceală şi gripă, iar la nevoie grăbeşte vindecarea. Pentru calităţile sale extraordinare, ajutând atât la vindecarea unor afecţiuni deja existente, dar şi la prevenirea multor boli, cătina a fost numită “ginsengul românesc”. Fructele mici şi acrişoare conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mult decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele.
Specialiştii spun că aceasta poate fi şi cel mai bun vaccin antigripal. Fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi în vitamina E, vitamina A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză.
Chiar dacă sunt miraculoase pentru organism, specialiştii ne sfătuiesc să cerem sfatul medicului atunci când dorim să urmăm o cură cu produse naturiste.
Vă recomandăm şi: