Superstiţii la sărbătoarea Sfintei Treimi. De ce se pune tei la icoană şi pelin la brâu
0Creştinii ortodocşi celebrează, a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh, Lunea Rusaliilor. În acest an, pe 13 iunie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Sfântul Duh.
În calendarele româneşti, această zi de după Pogorârea Sfântului Duh este trecută ca sărbătoare a Sfintei Treimi. Există obiceiul ca de Rusalii să se aducă în biserică frunze de nuc sau de tei - văzute drept simbol al „limbilor ca de foc” -, drept semne ale coborârii Sfântului Duh. Ele sunt binecuvântate şi împărţite credincioşilor.
„Ramurile de tei au o simbolistică aparte la această sărbătoare. Se crede ca teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele şi de aceea flăcăii le aduc din păduri după care se sfinţesc la Biserica, iar credincioşii le iau acasă şi le pun la icoane”, explică părintele Paul Tudorache, paroh la biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.
Alte superstiţii şi obiceiuri de Rusalii, „moştenite” din culturile păgâne, spun că nu este bine să munceşti în această perioadă, pentru că zânele se înfurie pe cei ce nu le respectă şi nu cinstesc aceste zile.
Se dansează Jocul Căluşarilor
„Sărbătoarea de Rusalii era calculată prin însumarea la Duminica Paştelui a unui număr de 50 de zile (Muntenia, Oltenia, Transilvania şi Banat) sau 51 de zile (Moldova) şi dura 3 zile (Moldova, Transilvania), 7 zile (Muntenia şi Oltenia) şi 8 zile (Banat)”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.
Numeroase obiceiuri şi ceremonii populau întreaga săptămână a Rusaliilor. De exemplu, în Muntenia, Moldova şi Oltenia se împodobeau porţile şi anexele gospodăreşti cu ramuri de tei, plop şi stejar şi se dansa Jocul Căluşarilor.
În Oltenia se sfinţeau ramurile de soc, tei, rug de mure, jaleş pentru medicina populară, iar în Muntenia, Moldova şi Banat se purtau pelin şi alte plante de leac la brâu sau în sân pentru îndepărtarea ielelor.
În Transilvania se obişnuia împletirea cununiţelor din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, iar sătenii din toată ţară culegeau în vechime plante de leac la sărbătoarea Rusaliilor. Acum este momentul în care creştinii sfinţesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. În tradiţia populară se spune că numai până la Sânziene plantele au puteri vindecătoare.
Credinţa populară spune că în noaptea de Rusalii ies ielele să danseze, aşa că nu este bine să dormi sub cerul liber sau să te duci la fântână, deoarece poţi să cazi pradă farmecelor acestor făpturi, în caz că le surprinzi dansul (Hora Ielelor).