Superstiţii la Intrarea Maicii Domnului în biserică. Ce trebuie să faci pe 21 noiembrie ca să-ţi meargă bine
0Sărbătorită în fiecare an la 21 noiembrie, Intrarea Maicii Domnului în Biserică este considerată a fi o zi magică. În tradiţia populară, se spune că în ziua de Ovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.
Tot în această noapte se fac farmece şi descântece, se află ursita şi se fac previziuni meteorologice. Pentru ca bucuria sărbătorii să nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peşte. Intrarea maicii Domnului în biserică este prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului.
Conform tradiţiei populare, dacă ziua Intrării Maicii Domnului va fi înnorată, peste an vor fi epidemii. Dacă va ninge pe 21 noiembrie vom avea parte de o iarnă lungă şi grea. „Se crede că de Ovidenie se deschid cerurile şi că acum, cei cu sufletul curat pot înţelege graiul animalelor. Tot acum e bine ca oamenii certaţi să-şi ceară iertare şi să se împace. Se mai spune că de Ovidenie, ologii s-ar putea vindeca”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor.
Pe 21 noiembrie, ortodocşii merg la biserică la slujbă şi cinstesc această zi prin rugăciune şi ofrande: bucate de post, peşte şi lumânări pe care preoţii le sfinţesc. Toţi cei care respectă această sărbătoare vor avea parte de sănătate, bucurii şi reuşite, iar în anul următor vor avea hambarele pline şi belşug în gospodărie.
Părinţii Ioachim şi Ana au dus-o la templul evreiesc
Intrarea în biserică a Maicii Domnului sau Sărbătoarea Luminii s-a ţinut, prima dată, în secolul al VI-lea când, lângă ruinele templului unde a crescut, a fost construită o biserica închinată Fecioarei Maria. Praznicul împărătesc al Intrării în Biserică a Maicii Domnului este numit şi Aducerea Maicii Domnului la Templu. Conform tradiţiei, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, la vârsta de 3 ani, unde a trăit şi a slujit ca fecioară în templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Aici, la templu, Maria şi-a petrecut întreaga copiăarie, crescând în curăţenie sufletească, rugându-se neîncetat şi citind Scriptura împreună cu alte fecioare, văduve şi preoţi.
Fecioara Maria a petrecut astfel, 12 ani, până când acelaşi Arhanghel Gavriil, care l-a anunţat pe Ioachim că va avea un copil care se va umple de Duhul Sfânt, a vestit-o că-L va naste pe Iisus, Fiul Domnului. Ca să rămână nepătată în fata lumii, Fecioara Maria părăsit templul şi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al naşterii pruncului Iisus.
Marcată cu cruce roşie în calendar
Conform basilica.ro, această sărbătoare a luat naştere în secolul VI. Astfel, la 20 noiembrie 543, împăratul Iustinian a zidit la Ierusalim, lângă ruinele templului, o biserică închinată Sfintei Fecioare Maria, care, spre deosebire de una mai veche, a fost numită Biserica „Sfânta Maria cea Nouă“. Conform obiceiului, a doua zi după sfinţire, adică pe 21 noiembrie, a început să fie serbat hramul (patronul) bisericii, adică însăşi Sfânta Fecioară Maria, serbarea fiind consacrată aducerii ei la templu. Sărbătoarea s-a extins apoi în tot Orientul creştin şi în Occident, fiind marcată cu cruce roşie în calendar. Pentru ca bucuria sărbătorii să nu fie umbrită de post, Biserica a rânduit ca pe 21 noiembrie să fie dezlegare la peşte.
Vă recomandăm să citiţi şi:
O tânără care a pozat „inadecvat” în faţa unei biserici este căutată de poliţia din Rusia FOTO