Scandalul puilor infestaţi de la Avicola. Directorul Direcţiei Sanitar Veterinare: „Nu avem carne infestată cu salmonella”
0Carnea de pui livrată în magazinele din ţară de Avicola Călăraşi este bună de pus în farfurie. Directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dr. Vasile Nedelcu, a precizat că nu există loturi infestate cu salmonella patogene pentru om.
„Înseamnă că este criminal cel care şi-ar permite să pună pe piaţă carne cu probleme. Nu avem carne infestată la Călăraşi. De la Avicola încă se fac livrări pentru că există un stoc de 200 de tone de carne congelată, cu termne de valabilitate de an. Marfa nu a fost vândută din diverse motive. Pentru că s-a ţinut la preţ, pentru că nu au fost solicitanţi. Aceasta însă nu mai este problema noastră. Medici veterinari şi tehnicieni fac zilnic analize pentru a se urmări dacă cumva apare ceva”, a declarat pentru Adevărul, Vasile Nedelcu.
S-au sistrat tăierile şi s-a retras marfa din magazine
Firma de la Călăraşi a sistat tăierile de aproximativ 3 săptămâni, deoarece mută activitatea de abatorizare la Buzău. „ Nu se vor mai face tăieri la Călăraşi, doar la Buzău. Aici va rămâne doar activitatea de creştere a puilor. Noi am urmărit în fiecare zi, înainte de sacrificare, starea de sănătate a păsărilor. S-au luat probe din aşternut şi din fecale de la toate loturile de pui şi s-au efectuat teste de laborator pentru a verifica dacă apare salmonella. Nimic nu a indicat că avem carne infestată”, a adăugat directorul DSVSA Călăraşi. Cu toate acestea, pentru a convinge populaţia că nu există niciun risc, din câteva magazine din oraş a fost restrasă de la vânzare toată marfa. „Facem probe suplimentare pentru a ne asigura, încă o dată, că nu sunt probleme”, a spus dr. Vasile Nedelcu.
Reţeaua de evazionişti
Scandalul cărnii infestate a apăruit la începutul acestei săptămâni. Zeci de tone de carne au fost restrase de la vânzare în toată ţara, după ce a apărut informaţia că marfa este contaminată cu salmonella. Luni, încă de la primele ore ale dimineţii zeci de procurori sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii, dar şi de ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai Agenţiei Naţionale de Administare Fiscală, precum şi de mascaţii Jandarmeriei şi cei ai Poliţiei Române au descins la sediile a 160 de firme din Bucureşti şi din judeţele Prahova, Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomiţa. 80 de persoane au fost duse la sediul DNA pentru a fi audiate, iar până seara aproape 60 erau deja puse sub învinuire.
Firme fantomă
Potrivit anchetatorilor, persoanele suspectate foloseau firme-fantomă, pe care le controlau şi prin care derulau operaţiuni comerciale, trecând în evidenţele contabile cheltuieli fictive. Membrii grupării de evaziune aveau atribuţii delimitate: unii se ocupau de înfiinţarea firmelor-fantomă, alţii racolau străini şi români care, în schimbul unor sume de bani, să fie asociaţi sau administratori la aceste societăţi, iar alţii luau legătura cu funcţionari ANAF, pe care îi mituiau pentru a nu face controale la firmele agreate.
În cadrul grupării mai erau şi persoane care se ocupau de întocmirea documentaţiei contabile pentru operaţiunile comerciale realizate de firmele-fantomă, dar şi cele care coordonau operaţiunile de transport şi menţineau legătura cu şoferii şi cu reprezentanţii firmelor beneficiare.
Vă recomandăm şi:
Procurorul Angela Nicolae şi fiul acesteia, reţinuţi în dosarul evaziunii de 50 de milioane de euro