Postul Crăciunului: Care este cea mai aspră zi pentru credincioşi, ce alimente recomandă medicii să evităm
0Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după cel al Paştelui se încheie în 24 decembrie. Cea mai aspră zi de postire pentru sărbătoarea Crăciunului este ajunul Naşterii Domnului.
În postul Crăciunului sunt zile cu dezlegare la peşte, la vin şi untdelemn. Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este miercuri, 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică, pe 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, joi 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, joi 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este marţi, 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.
În tot acest timp credincioşii au multe zile cu dezlegare la peşte, ulei şi vin, până în Ajunul Crăciunului, când se ţine post negru şi este aşteptat preotul să aducă vestea Naşterii Mântuitorului. Cea mai aspră zi de postire pentru Sărbătoarea Crăciunului este 24 decembrie, ajunul Naşterii Domnului.
Dezlegarea la alimentele de dulce se face însă numai după Sfânta Liturghie de Crăciun, din data de 25 decembrie. "Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15.00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumeni care, în seara acestei zile, primeau botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la liturghia săvârşită atunci în acest scop", a explicat părintele Ramon Eugen Ilie, protoiereul Călăraşiului, preot paroh la Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Împăcarea cu persoanele certate
În această perioadă, spun preoţii, credincioşii trebuie să se abţină de la multe lucruri, nu doar de la mâncarea de dulce. Ei trebuie să-i ceară iertare lui Dumnezeu pentru păcatele lor, să meargă des la biserică şi să se împace cu persoanele certate. Nu în ultimul rând, oamenilor le sunt interzise plăcerile trupeşti, pentru că acestea dau naştere păcatului. Poftele trupeşti pot fi biruite doar prin post şi rugăciune.
““Este perioada în care oamenii trebuie să fie mai buni şi mai miloşi cu cei din jurul lor, căci doar aşa vor putea fi şi ei iertaţi de Dumnezeu. Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral. Mai mult, creştinii trebuie să se reţină şi de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de cel sufletesc”, explică părintele Ramon Eugen Ilie.
Cum se postea în primele secole
În primele secole, creştinii nu posteau în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai usor. “Uniformizarea duratei postului s-a făcut la sinodul local din Constantinopol ţinut în anul 1166, în vremea patriarhului Luca Chrysoverghi. La acest sinod s-a hotărât ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând de la 15 noiembrie”, scrie crestinortodox.ro.
Cură de detoxifiere doar pentru cei sănătoşi
Postul Crăciunului nu este însă pentru toată lumea. Medicii spun că, deşi reprezintă o cură de detoxifiere pentru persoanele sănătoase, este interzis suferinzilor.
“Bătrânii, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, diabeticii, anemicii, copiii în creştere până la 16 ani şi pacienţii oncologici nu au voie să postească. Deoarece alimentaţia este una sărăcă în proteine, conţine doar glucide, bolile se pot agrava. E mai bine să fie prudenţi decât să complice bolile de care suferă. Celor care aleg să ţină post, le recomand să nu consume produse din comerţ, gen pate vegetal, caşcaval, mezeluri, ci doar mâncare gătită în casă: zacuscă, salată de vinete, salată de cartofi cu ceapă, supe, ciorbe şi gemuri”, a precizat dr. Daniela Cantaragiu, medic de familie.