Pământul e “beton”. Însămânţările de toamnă, compromise în Bărăgan

Semănăturile de toamnă pun sub semnul întrebării mâncarea în Bărăgan. Dacă în 2013 s-a însămânţat pământul fără arătură, în această perioadă situaţia este disperată. Nu s-a putut intra pe câmp.

Fermierii spun că pământul nu se poate lucra, deoarece e “beton”. “Ne-am rugat să plouă, dar n-am avut noroc. Asta e, nu ne punem rău cu Cel de Sus”, spune Aurelian Dobre, secretarul Camerei Agricole Călăraşi. Acest lucru dă peste cap campania de toamnă. Agricultorii spun că perioada optimă pentru aceste lucrări este sfârşitul lunii august, începutul lunii septembrie. “Nu am reuşit mare lucru. Nu se poate pregăti patul germinativ. Am cumpărat sămânţă, dar n-o putem folosi. Nu se poate lucra pământul”, a adăugat Dobre. Agricultorii se plâng că lucrările de semănat se fac acum cu mult mai multe cheltuieli din pricina solului uscat. Şi răsăritul rapiţei este mai întârziat din acelaşi motiv.

Mai mulţi bani

Fermierii din Bărăgan spun că acest lucru face ca lucrările de pregătire a patului germinativ să se facă cu mult mai mult efort şi consum de combustibili. Aceştia spun că atât consumul de motorină este mai mare, dar şi al pieselor de schimb al utilajelor. „Banii investiţi sunt mult mai mulţi decât dacă am fi avut parte de puţină ploaie. Suntem nevoiţi să trecem cu grapa cu discuri de două trei ori pentru a reuşi să sfărâmăm bulgării de pământ, lucrări ce se fac cu un consum mai mare, atât de piese de schimb, cât şi de carburant“, spune un fermier din comuna Roseţi. De asemenea, faptul că se fac mai multe treceri cu utilajele agricole face ca umiditatea din sol să scadă, încetinind şi răsăritul.

Tehnologia „no-till“ a dat greş

Vestit pentru terenurile sale agricole fertile din zona Dunării, Bărăganul a dat clasă în 2013 celorlalte regiuni ale ţării. Lucrările la campania de însămânţare de toamnă au mers şnur. Până anul trecut, niciodată nu s-a întâmplat ca terenul să fie semănat fără nicio pregătire. A avut grad de umiditate perfect şi au fost zile călduroase.
Toamna lui 2013 a fost grozavă, excepţională, iar temperaturile ridicate şi gradul de umiditate al solului au fost de partea fermierilor. În zona Chirnogi s-au făcut însămânţări fără ca terenul să mai fie arat sau discuit. “Nu s-a întâmplat acest lucru în niciun an. A fost o toamnă promiţătoare”, declara unul dintre fermieri. Acesta spunea că s-au cheltuit bani puţini sau deloc cu pregătirea terenului agricol.

La Chirnogi, unul dintre cei mai importanţi cultivatori de cereale şi plante oleaginoase din România, cu utilaje performante au semănat 35.000 de hectare cu porumb, orz, rapiţă şi soia. Însămânţarea direct pe mirişte, fără arătură, adică tehnoligia “no-till”, a adus însă pagube uriaşe. Pentru că pămââtul nu  amai fost arat, şorecii au învadat Bărăganul şi au făcut prăpăd în culturile de grâu, înjumătăţind recolta.
 

Vă recomandăm şi:

Ploile înjumătăţesc recolta. Producţia din acest an, cu 500 de kg/ha mai mică decât în 2013

Se culeg ultimele roade. Cea mai bună recoltă la porumb din ultimii 20 de ani

Atacul şoarecilor răpune agricultura din Bărăgan

Lipsa de umiditate din sol, inamicul nr.1 al culturilor agricole

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte

Se dă startul campaniei agricole de primăvară. În Bărăgan, porumbul este la putere

Guvernul susţine revenirea la cota de 8% TVA în agricultură