Ora de vară 2018. Când dăm ceasurile înainte cu o oră, de ce sunt depresivii cei mai afectaţi şi cum scapi de oboseală

România trece în noaptea de sâmbătă spre duminică la ora oficială de vară. Astfel în noaptea de 24 martie spre 25 martie, ceasurile se vor da cu o oră înainte, iar ora 3.00 va deveni ora 4.00.

Astfel, duminică, 25 martie, va fi cea mai scurtă zi din anul 2018, având practic 23 de ore. În perioada orei de vară, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore, până pe 28 octombrie, când vom reveni la ora de iarnă. Prin introducerea orei de vară s-a urmărit să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui şi de reducerea folosirii luminii artificiale.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Ora oficială de vară, ora Europei Orientale la care a trecut ţara noastră în noaptea de sâmbătă spre duminică, a fost introdusă în România pentru prima dată în 1932.

Până în 1939, a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00, şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.

În 1979, România a semnat Convenţia fusurilor orare, iar în 1997, prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost corelat cu cel practicat în ţările UE,

La ce neplăceri suntem expuşi

Trecerea la ora de vară ne poate afecta, dar nu pe termen lung, în cazul tinerilor şi oamenilor sănătoşi. În schimb, persoanele care suferă de anxietate si depresie, precum şi vârstnicii ar putea simţi un disconfort crescut ca urmare a acestei modificări.

Această schimbare aduce o serie de neplăceri. Inconveniente sunt şi pentru oamenii care se trezesc în zori sau al căror program depinde de răsăritul soarelui. Crescătorii de păsări sau fermierii se plâng că schimbarea orei le nelinişteste pe vaci când sunt mulse cu o oră mai devreme. Medicii spun că timp de 3 zile de la trecerea la oră de vară creşte riscul de infarct cu 5-10%, în special la persoanele tinere, active profesional. De asemenea, această schimbare accentuează depresiile şi îi afectează pe cei cu vulnerabilităţi psihoemoţionale.

„O măsură importantă de prevenire a influenţelor negative este introducerea în alimenţatie a produselor care furnizează organismului vitamine, minerale şi alţi nutrienţi esenţiali. Legumele, verdeţurile şi fructele energizează, au efect tonic asupra organismului şi îmbunătăţesc starea de psihic“, explică Victor Verinceanu, medic de familie.

Programare inteligentă a somnului

De asemenea, este esenţial să avem o programare inteligentă a orelor de somn. Încearcă să te culci seara cu minimum o oră mai devreme, astfel încât organismul tău să nu simtă privarea de odihnă atât de intens. Timpul petrecut în aer liber, în bătaia soarelui ajută corpul să producă vitamina D, dar contribuie şi la o stare de bine,  de optimism. Şi nu în ultimul rând, mişcare ne ajută să fim în formă, spun specialiştii.

În timp ce unii dintre noi nici nu simţim această schimbare de oră, alţii sunt profund afectaţi. Scurtarea duratei somnului cu o oră, precum şi trezirea cu oră mai devreme duce la un stres suplimentar, iar de aici apar o serie de probleme: modificări cardiovasculare manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale şi variate tulburari de ritm cardiac; neuropsihice: insomnie, somnolenţă, astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij. „Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic“, spun medicii.