Obiceiuri păstrate cu sfinţenie. Paştele Blajinilor, sărbătoarea dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor
0La o săptămână de la Paşte, creştinii sărbătoresc Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor, dedicat spiritelor moşilor şi strămoşilor. Cimitirele din oraş se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin.
Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor ritual: cozonaci, pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor.
Ofrande pe morminte
Conform Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Ialomiţa, credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, se întind mese festive (rituale) în cimitir, lângă biserică sau în camp, la iarbă verde.. „Acolo“, după un an de post şi izolare, bărbaţii se întâlnesc cu femeile pentru procreare, se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, căzute pe Pământ şi în iarbă, sau date de pomană de rudele de „aici“. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii „aici“, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele şi cerurile la Joimari sau separate, oamenii „aici“ şi Blajinii „acolo“, dar cu alimente şi băutură expediate prin diferite tehnici de oamenii de „aici“.
Vă recomandăm şi:
FOTO Mânăstirea Radu Negru, o poartă a monahismului în Bărăgan
FOTO Mănăstirea Plătăreşti, locul unde s-a odihnit sub un stejar domnitorul Matei Basarab