În sezonul conservelor, producătorii stau cu legumele pe tarabe: „Cine-şi mai permite să cumpere cu sacul?”
0Pieţele abundă în legume, însă clienţii se lasă aşteptaţi. Producătorii aşteaptă cu marfa pe tarabe sperând că vânzarea se va dezmorţi. Marfa este pe alese, cu preţuri la fel ca anul trecut.
Alexandru Tănase, producător din comuna călărăşeană Dichiseni, are legume ca de expoziţie. Marfa umple la refuz două tarabe din Piaţa Orizont, însă cumpărătorii nu se îngrămădesc să se aprovizioneze.
"Mulţi merg la supermarket şi îşi fac provizii, deşi de cele mai multe ori o marfă de calitate o găseşti la piaţă, la preţuri rezonabile. Aşteptăm cu marfa pe tarabe, doar-doar vine cineva să cumpere. Nu mai e ca în alţi ani, când gospodinele luau cu asalt pieţele pentru conservele de toamnă. Acum s-au scumpit cam toate: pornind de la ulei, zahăr şi până la energie. Cine îşi mai permite să cumpere cu sacul legume?. Aşteptăm o dezmorţire a vânzărilor în următoarea perioadă", spune producătorul de legume.
Legumicultorul lucrează alături de soţia sa şi copii o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi cu solarii şi alte două hectare de teren agricol în câmp, unde plantează varză şi conopidă. De 20 de ani, familia Tănase trăieşte din grădinărit. Cu o investiţie iniţială de peste 100.000 de lei, toată gospodăria a devenit o grădină imensă. "A fost mai bine anul acesta, dar nu excelent. Întotdeauna, în agricultură, trebuie să intervină ceva. Niciodată nu merg toate şnur.
Legume pe alese de la producători FOTO I.S.
Ne-am chinuit cu plantele, cu irigatul, cu creşterea lor. Ardeii, de exemplu, nu s-au dezvoltat cu trebuie. Într-un an bun crăpau de graşi ce erau, acum sunt mai pricăjiţi. Noi nu îi forţăm cu substanţe chimice, pentru că altfel ne-am pierde clienţi, din ce în ce mai puţini pe care îi avem. Noi producem totul natural, doar cu îngrăşământ de grajd fertilizăm solul. Oamenii ştiu că mănâncă de la noi o legumă curată, sănătoasă. E păcat să le pierdem încrederea", e de părere Alexandru Tănase.
Legume pe alese de la producători FOTO I.S.
Micii fermieri, împovăraţi de facturi
Pe lângă greutăţile legate de producţie, acesta spune că în această perioadă face faţă cu greu cheltuielilor. "Doar factura la curent e de 1.200 de lei, plus 700 de lei lunar cele două tarabe închirirate în piaţă, la care se adaugă costul transportului legumelor până la tarabă. Aceasta este doar o mică parte din cheltuieli, pentru că investiţii facem continuu la solarii. Este dificil, dar n-avem încotro.
Legume pe alese de la producători FOTO I.S.
Agricultura e loterie, într-un an ai profit, în altul pierzi", spune producătorul. Anul trecut, legumele româneşti au fost puţine şi scumpe. Vremea când prea secetoasă, când prea ploioasă, dar şi dăunătorii au afectat producţia.
Legume pe alese de la producători FOTO I.S.
Conserve gata făcute
Pentru cei care nu îşi permit să cumpere cantităţi mari de legume, soţii Tănase pregătesc o varietate de conserve din recolta proprie. Gospodinele găsesc la piaţă aproape tot ce doresc: salată de crudităţi, suc de roşii, pastă de roşii, zacuscă, ardei iuţi la oţet, salată de sflecă roşie, gogoşari şi castraveţi în oţet, dulceaţă, compot, zarzavat pentru ciorbă, toate cu preţuri cuprinse între 10 şi 15 lei/borcanul/sticla.
Pentru gospodinele care nu au timp şi bani să prepare conserve FOTO I.S.
"Avem clienţi care dau comandă fermă, iar soţia le pregăteşte. Le prepară tradiţional, după reţeta bunicii, fără chimicale, exact cum le facem pentru noi. Este muncă multă, dar decât să rămânem cu marfa nevândută, mai bine procesăm o parte din ea. Vin clienţi şi din Bucureşti şi cumpără de toate. Reuşim astfel să supravieţuim, pentru că, dacă stai şi aştepţi clientul la tarabă, dai faliment. E moarte sigură", spune producătorul.
Pentru gospodinele care nu au timp şi bani să prepare conserve FOTO I.S.
La piaţa Orizont, producătorul din Dichiseni are o varietate de legume: vinete-3 lei/kg, ardei gras-3 lei/kg, ardei Kapia-5 lei/kg, varză-2,5 lei/kg, roşii-4 lei/kg, sleclă roşie- 4 lei/kg, dovlcei-1 leu/bucata.
În luna iulie, tone de fructe şi legume româneşti au fost aruncate zilnic la gunoi, pentru că producătorii au fost nemulţumiţi de preţurile prea mici din piaţă. Aceştia s-au plâns de faptul că nu au unde să le vândă, iar atunci când reuşesc să o facă, preţul este unul foarte mic, în comparaţie cu investiţia.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Criză politică la Bucureşti. Toate scenariile pentru viitorul guvernării