Secretul afacerii cu cătină a doi fraţi din Călăraşi. Cu cât se vând fructele supranumite ginsengul românesc
0
Fraţii Adrian şi Florin Drăghici au dat lovitura în afaceri cu o plantaţie de cătină bio, fruct supranumit ginsengul românesc graţie proprietăţilor curative şi considerat o adevărată bombă cu vitamine. Ferma din comuna călărăşeană Ileana se întinde pe aproape două hectare şi produce anual până la 15 tone de fructe
Fructele, produse la aproximativ 40 de kilometri de Bucureşti, se vând ca pâinea caldă. Persoane fizice, procesatori de cătină cu miere, industrie cosmetică, industrie alimentară, toţi aleg să-şi procure fructele de la ferma din judeţul Călăraşi. Datorită calităţilor extraodinare, fructele mici şi acrişoare sunt la mare căutare. Conform specialiştilor, conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, mai multă decât măceşul şi de zece ori mai mare decât citricele.
Fructele de cătină sunt cele mai bogate în vitamina C naturală, precum şi în vitamina E, vitamina A, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză.
Considerată o bombă cu vitamine şi supranumită Ginsengul românesc datorită proprietăţilor curative pe care le are, cătina cultivată în judeţul Călăraşi a ajuns la clienţi din toată România.
„Cătina de la noi şi derivatele din acest fruct sunt produse alimentare corecte. Fiecare client este liber să vină să preleveze probe de pe arbuşti, din sol sau din vegetaţia perenă pentru a se convinge de seriozitatea produselor.
Adrian Drăghici, de profesie economist, are fermă de cătină bio în judeţul Călăraşi FOTO Arh.pers.A.D.
Din punct de vedere nutritiv, cătina este un aliment foarte bogat în vitaminele şi microelementele A, E, P, K, F, vitaminele din complexul B (B1, B2, B6, B9) şi alte substanţe importante pentru sănătate. Un alt aspect interesant referitor la cătină este acela că aceasta conţine cantităţi superioare de betacaroten în comparaţie cu pulpa de morcov - cătina albă este "îmbibată" în betacaroten. Vitamina E, cunoscută şi ca vitamina tinereţii şi care se regăseşte în foarte multe din cremele împotriva ridurilor este de asemenea prezentă în cătină, contribuind la regenerarea organismului. Uleiul de cătină este cunoscut pentru efectele sale de regenerare şi întinerire, dar şi pentru prevenirea şi tratarea unei palete largi de boli şi afecţiuni”, explică economistul în vârstă de 41 de ani Adrian Drăghici.
Fac naveta la Ileana
Secretul afacerii pe care a început-o alături de fratele său, Florin Drăghici, de 52 de ani, inginer, stă, de fapt, în multă muncă şi o bună organizare a lucrărilor de pe plantaţie. Deşi arbuştii ocupă o suprafaţă de 1,80 hectare, cei doi fraţi nu au renunţat la job-urile lor.” Facem naveta în weekend, pentru că noi locuim şi lucrăm în Bucureşti, iar la fermă ajungem la sfârşitul săptămânii. Dacă ştii să te organizezi eficient, nu este deloc dificil. Părinţii, socrii ne ajută şi ei, iar în timpul concediului suntem pe plantaţie. Deşi recolta se obţine o dată la doi ani, este important că lucrările agricole să fie efectuate la timp pentru o producţie bună”, spune Adrian Drăghici.
Fraţii Drăghici lucrează pe plantaţia de cătină FOTO Arh.pers.A.D.
În 2014, când au pornit la drum, cei doi fraţi s-au gândit la 2 opţiuni: plantaţie de cătină sau lavandă. „Am ales cătina pentru proprietăţile sale curative şi pentru că este o afacere de nişă. Am achiziţionat butaşi în toamna aceluiaşi an, iar plantarea s-a realizat în martie 2015. Plantatia este profitabilă pentru că facem lucrările de întreţinere la timp şi ne ocupăm prioritar de promovare”, explică producătorul. Până la înfiinţarea fermei de cătină de la Ileana, cei doi fraţi au tatonat terenul privind înfiinţarea unei afaceri timp de 2 ani, având ca ţintă o altfel de agricultură.
Investiţie de aproximativ 30.000 de euro
Pentru lansarea acestei afaceri, fraţii Drăghici au investit aproximativ 30.000 euro în plantaţia intensivă care ocupă o suprafaţă de 1,80 hectare. Livada are aproximativ 3.800 de arbuşti din două soiuri brevetate, înscrise în Catalogul Oficial. Butaşii au fost achiziţionaţi de la un institut horticol specializat în soiurile de cătină. Fructele au un aspect comercial atrăgător şi conţinut excepţional de precocitate. Primul an de recoltare a fost 2017.
“Recolta variază între 10-15 tone / an / ha, în funcţie de vreme: precipitaţii, direcţia vântului în perioada de polenizare. Întreţinerea plantelor este permanentă, din martie până în octombrie-noiembrie (la intrarea în repausul vegetativ): praşilă (2-3 sape pe an), tăiere lăstari (1-2 taieri pe an), întreţinere interval (3-4 lucrări/an)”, explică producătorul de cătină bio din comuna Ileana.
Cătină bio, produsă la ferma din Ileana FOTO Arh.pers.A.D.
Recoltatul, marea provocare
Deşi este o plantaţie sensibilă, care necesită multă atenţie, adevărata provocare pentru fraţii Drăghici vine în momentul recoltatului: găsirea de mână de lucru. „Mobilizarea unei echipe de lucrători ne pune probleme, uneori este o lipsă a oamenilor la muncă (zilieri). Avem o echipă formată din oamenii din satul unde este plantaţia. În consecinţă, ne utilăm de la un an la altul cât mai mult pentru a lucra cu mai puţini oameni. Am cumpărat tractor, remorcă, fork-lift şi alte utilaje agricole.
Adrian Drăghici, în timpul lucrărilor pe plantaţia de cătină FOTO Arh.pers.A.D.
Recoltatul este manual prin tăierea ramurilor cu fructe, depozitare în lăzi de lemn, congelare la -28 de grade Celsius, îndepărtarea fructelor congelate de pe ramuri pe un scuturător, îngheţare şi depozitare la -20 grade Celsius. De pe suprafaţa recoltată în acest an, în următorul nu se obţine recoltă; are loc regenerarea ramurilor. Suprafaţa plantată se împarte în două cu recoltare alternativă”, spune Adrian Drăghici.
Cu cât se vând fructele certificate bio
Fructele de la ferma din Ileana sunt bio, iar axeastă certificare asigură obţinerea unui fruct natural, condiţionat de clienţi din cosmetică şi industria alimentară.
„Suntem înregistraţi la Direcţia de Agricultură Judeţeană Călăraşi, la agricultură ecologică, iar certificatul se reînnoieşte anual. De asemenea, are loc prelevarea de probe de la plante şi din pământ şi vizite ale inspectorilor de la organismul de certificare ecologică.
Cătină bio, produsă la ferma din Ileana FOTO Arh.pers.A.D.
Trecerea de la agricultură convenţională la ecologică a presupus un interval de tranziţie de 3 ani pentru eliminarea din pământ a substanţelor dăunătoare”, a precizat economistul.
Produsele sunt vândute în România, iar clienţii sunt procesatori de cătină cu miere, industria cosmetică, industria alimentară, consum persoane fizice de cătină, ulei, suc şi pulbere. Cătina congelată, bob cu bob se vinde cu 20 lei/kg, sucul de cătină/35 lei/l, 95 lei - 3 l, ceai de cătină - 8 lei/100 g, ulei de cătină-18 lei/20 ml, 20 de lei/25 ml, pulbere de cătinp-10 lei/100 g. Clienţii pot face comenzi prin telefon: 0745.054, 904, e-mail: catinaileana@gmail.com, whats-app, pot fi găsite la magazinul de pe B-dul Camil Ressu nr. 17, Bucureşti ori pot fi expediate prin curier de către producător.
Recoltarea cătinei se face cu tot cu crenguţe FOTO Arh.pers.A.D.
Arbustul, cunoscut din Antichitate
Cătina este un arbust fructifer ale cărui beneficii se cunosc încă din antichitate. Se pare că ar fi originară din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani în medicina tradiţională. În România, cătina creşte în mod sălbatic în zona subcarpatică din Moldova şi Muntenia, din bazinul Siretului şi până la Olt. Fructele de cătină se recoltează din august până la sfârşitul lui octombrie.
Se încarcă comentariile...
