FOTO Satul dunărean de acum o sută de ani, reînviat la Arcadia

Parfumul de odinioară al aşezărilor din valea Dunării este regăsit la Galeriile Arcadia. Aglomeraţia urbană şi secolul vitezei pot fi schimbate uşor cu viaţa liniştită de la ţară din urmă cu o sută de ani. Chiar în centrul oraşului, oamenii au ocazia să păşească într-o lume uitată în care obiceiurile erau păstrate cu sfinţenie.

O gospodărie autentic ţărănească din valea Dunării poate fi admirată la Galeriile Arcadia, purtând vizitatorii pe uliţele din mediul rural. „Ne-am propus să aducem un suflu nou, ceva inedit, dar, totodată să şi respectăm întocmai acele vremuri. Dorim să-i facem pe adulţi să nu uite cum este la ţară, iar tinerilor, care nu cunosc acest mediu, să le aducem informaţii despre cum trăiau bunicii lor“, a spus Alina Paul, şef  Birou Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos Călăraşi.

Istorie

Fiecare obiect în parte care este prezentat publicului este încărcat de istorie şi pentru o clipă timpul se opreşte în loc. Parcă o şi vezi pe bătrâna cu fuiorul torcând lână, iar alături pe gospodarul casei care, la şopronul cu unelte, ascute o sapă. Doar vacarmul de pe stradă şi claxoanele maşinilor te scot pentru o clipă din liniştea statului dunărean. „Obiectele prezentate în expoziţie sunt în majoritate adunate din satele călărăşene şi au fost folosite în gospodării cu aproximativ o sută de ani în urmă“, a spus Alina Paul.

Munca de cercetare

În munca de cercetare, muzeografii încearcă să-i convingă pe oameni să doneze obiecte vechi pe care le au în gospodărie. De la Lupşanu, Roseţi, Alexandru Odobescu, Independenţa, Grădiştea, Ulmu şi Ciocăneşti au fost adunate cele mai multe dintre obiecte. În curtea casei ţărăneşti se află la loc de cinste o căruţă, plugul pentru arat pământul, două rariţe, pirostriile cu ceaunul şi o meliţă. Cu această ocazie, cei care trec pragul Galeriilor Arcadia află o serie de lucruri inedite despre viaţa la ţară de acum aproape 100 de ani.

Obiecte inedite

Puţini sunt călărăşenii care au văzut sau ştiu la ce era folosită o meliţă. Oamenii distrugeau cu ea părţile lemnoase din fibra de cânepă pentru a obţine fuiorul de tors. Apoi îl foloseau ca materie primă la războiul de ţesut, alături de bumbac şi lână. Casa veche din lunca Dunării era construită din lemn şi pământ şi avea, de regulă, două camere cu tindă(sală de trecere) şi o prispă cu popi(stâlpi) de lemn. Intrarea în casă se făcea întotdeauna prin tindă. La partea superioară, în afara prispei, se află sageacul care închide podul şi care are o terminaţie din lemn, denumită florărie, o adevărată dantelărie din lemn şi care, de cele mai multe ori, îmbracă şi popii la partea superioară.

Camera, decorată rustic

În interiorul casei, în camera de locuit, păşeşti într-o altă lume. Totul este aşezat ca la carte şi, pentru câteva secunde, ai impresia că cineva tocmai a aranjat patul, măsuţa cu trei picioare, leagănul copilului, lada de zestre, copăiţa pentru frământat pâine, vasul de lut pentru borş şi lampa cu gaz. Camera este frumos decorată cu scoarţă pe perete, ştergare ornamentale, foiţe de pat şi cearceafuri ţesute în război. Tot în camera de locuit se află războiu, vârtelniţa şi furca de tors. Nu există casă ţărănească fără o icoană, agăţată pe peretele dinspre răsărit, frumos îmbrăcată cu un ştergar.  

Un darac la câteva sate

În orice gospodărie există şi un mic atelier în care ţăranul îşi păstrează uneltele de lucru şi unde repară sau chiar confecţionează ceva. În gospodărie mai există două utilaje: daracul şi maşina de tras lâna. „Aceste utilaje au fost confecţionate în atelierele nemţeşti din Sibiu şi funcţiona una la câteva sate. Lâna, ca să poată fi folosită trece prin mai multe operaţiuni: spălare, scărmănare, tras (vălucit)“, spune Alina Paul. Expoziţia este deschisă pentru călărăşeni, luni -10.00 – 18.00, marţi şi miercuri-8.00-16.30, joi şi duminică-10.00-18.00, iar biletul de intrare costă 3 lei.

Citeşte şi: Constanţa, tărâmul minunilor dintre Dunăre şi Marea Neagră

Citeşte şi: De Ziua Internaţională a Dunării învăţăm să protejăm sturionii

Citeşte şi: GALERIE FOTO 300 de fotografii cu Dunărea, expuse pe Faleză. Toate, dedicate Zilei Bătrânului Fluviu