FOTO Hristos a Înviat! Credincioşii au luat Lumina Sfântă din inima Bărăganului
0Zeci de credincioşi au aşteptat Învierea Domnului la una dintre cele mai frumoase mănăstiri din judeţul Călăraşi. La Libertatea, loc sfânt cunoscut drept perla Bărăganului, oamenii au ajuns încă de la ora 23.30. Bucuria Învierii a fost adusă la miezul nopţii de Lumina Sfântă, împărţită de preot tuturor enoriaşilor care au rostit într-un glas: Hristos a Înviat!
Mănăstirea a fost denumită pe bună dreptate, “perla Bărăganului”, după ce mai bine de 20 de ani biserica a fost părăsită şi au păscut oile în ea. A renăscut apoi din propria cenuşă. Biserica a funcţionat ca filie a Parohiei Coslogeni până în anul 1976, în satul Brătianu, când din ordinul reprezentanţilor regimului comunist, locuitorii satului au fost strămutaţi, iar biserica a fost lăsată în paragină, devenind adăpost pentru animale. În acest stadiu a găsit-o episcopul Damaschin Coravu, care la 1 iulie 2000, a dat binecuvântarea pentru înfiinţarea unei mânăstiri de maici, cu hramul Sfânta Treime. „ De la un adăpost pentru oi, cu voia bunului Dumnezeu, s-a reuşit construirea mânăstirii“, a spus Prea Cuvioasa maica stareţă, Daria Clinicu.
MInistrul Brătianu a înfiinţat satul
Ministrul Ion Brătianu împreuna cu cei doi fraţi ai săi Dinu şi Vintilă au pus bazele înfiinţării satului Brătianu, acolo unde se găsea şi biserica. La înfiinţare, localitatea avea 300 de gospodării. În anul 1898 prin exproprierea câtorva familii de boieri, Ion Bratianu a împroprietărit familii de ţă rani veniţi din toate colţurile ţării: Ardeal,Olt, Brăila, Neamţ. În perioada comunismului satului Brătianu i s-a schimbat denumirea în Libertatea. În anul 1977, printr-un Decret al Consiliului de Ministri se stabileşte extinderea suprafeţelor de teren în vederea creării unor bazine legumicole şi în baza acestui Decret satul Libertatea a fost dezafectat în procent de 100%, populaţia fiind nevoită să se mute, stabilindu-se în satele componente ale comunei Dichiseni, cu pondere mai mare în satul Coslogeni, dar şi în alte localităţi cum ar fi Roseţi, Modelu şi municipiul Călăraşi.
Refugiul din calea turcilor
Din documentele aflate în Muzeul Dunării de Jos, s-a descoperit că în jurul actualei comune, pe o rază de aproximativ 20 km, au mai existat aşezări, mai mult sau mai puţin stabile, numite sohaturi, aşezări unde locuitorii se stabileau deoarece aici gaseau locuri bune pentru agricultură şi pentru creş terea animalelor. Pentru sohaturi, se plătea dijmă saubani moşierului care deţinea aceste terenuri. Aceste locuri erau refugiile oamenilor din calea năvalirilor turceşti, dar şi din calea molimelor care apăreau.
În prezent, aici trăiesc 16 măicuţe la ale căror slujbe vin să se închine credincioşi din aproape toate colţurile ţării. Biserica Mânăstirii Libertatea a fost, iniţial, biserică de mir, având hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Vă recomandăm şi:
FOTO Mănăstirea Plătăreşti, locul unde s-a odihnit sub un stejar domnitorul Matei Basarab
FOTO Mânăstirea Radu Negru, o poartă a monahismului în Bărăgan