FOTO Arhitectură experimentală la Sultana-Malu Roşu: au construit o locuinţă preistorică

O locuinţă preistorică aparţinând culturii Gumelniţa( a doua jumătate a mileniului al V-lea î.Chr) este de departe punctul de atracţie de pe cel mai mare şantier arheologic din ţară. Sultana-Malu Roşu îşi deschide porţile pentru vizitatori, joi, 14 august.

 Bodeiul a fost reconstituit de specialişti care urmăresc în timp modul său de degradare, dar încearcă să înţeleagă şi tehnicile folosite de societatea din sudul României care a trăit în preistorie. Joi, începând cu ora 10.30, cei interesaţi pot vizita şantierul arheologic şi pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta.

Cercetările de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu se desfăşoară în cadrul proiectului “Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos” al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României, între mileniile VI-IV î.Chr. Proiectul vizează cercetarea mai multor situri arheologice din sudul României, iar la nivel instituţional reprezintă o colaborare între Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Dunării de Jos Călăraşi, Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul Judeţean Buzău şi Muzeul Romanaţiului Caracal.

Civilizaţia Gumelniţa, obiect de studiu
 
Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală, ediţia a V-a, desfăşurat în perioada 21 iulie – 10 august 2014. Iniţial, în intervalul 2010-2011, acest proiect a avut drept scop reconstituirea unei locuinţe preistorice aparţinând culturii Gumelniţa (a doua jumătate a mileniului al V-lea î.Chr.) şi urmărirea în timp a modului de degradare a acesteia. În anii 2012 - 2013 s-a avut în vedere extinderea obiectivelor iniţiale, în scopul unei înţelegeri mai bune a modului de viată preistoric.

Astfel, s-a urmărit efectuarea unor activităţi şi obiecte specifice civilizaţiei Gumelniţa: prelucrarea unor materii prime specifice perioadei respective (lemn, os, corn, silex, piatră, lut, piele etc.), care să ne permită obţinerea unor obiecte asemănătoare cu cele preistorice (unelte, arme, piese de podoabă, accesorii vestimentare). Procesul de prelucrare s-a realizat cu tehnici preistorice, fără utilizarea unor instrumente moderne. În anul 2014 s-au continuat aceste activităţi, dar s-a avut în vedere si realizarea unei alte constructii experimentale (un bordei neolitic).

Vă recomandăm şi:

FOTO Porţi deschise la Sultana-Malu Roşu, unul dintre cele mai mari şantiere arheologice

FOTO Şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu, deschis pentru public pe 16 august

„Comorile României în China”. Două piese arheologice excepţionale de la Muzeul Dunării de Jos iau calea Asiei

Comoară. Cupa rituală de la Gălăţui, piesa de rezistenţă de la Muzeul Dunării de Jos

Călăraşiul intră în galeria elitelor. Muzeu de Istorie, pe malul Borcei