Duminica Floriilor. Cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Intrarea Mântuitorului în Ierusalim
0Creştinii prăznuiesc, astăzi, Intrarea Mântuitorului în Ierusalim, iar icoanele sunt împodobite cu ramuri de salcie sfinţită. În ziua de Florii, oameniii merg la biserică cu crenguţe de salcie care sunt slujite de preoţi după care sunt luate acasă.
Se spune că e bine să pui salcie la icoană, pentru binele casei, la coteţele păsărilor şi la grajdurile animalelor pentru a le apăra de boli sau să te încingi la brâu pentru a te feri de dureri de spate. Aceste ramuri sfinţite se păstrează peste an, fiind folosite cu credinţă la tămăduirea diferitelor boli. Oamenii mai obişnuiesc şi să înfigă ramurile în straturile proaspăt semănate, să le pună în hrana animalelor sau să le aşeze pe morminte.
Zeiţa romană a florilor
Ortodocşii prăznuiesc, pe 28 aprilie, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim şi sărbătorindu-i, totodată, pe cei cu nume de flori. Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o.
Obiceiuri în Bărăgan
În postul Paştelui, în mod special în Duminica Floriilor, în comuna Lupşanu, din judeţul Călăraşi, se merge cu « Floriile » :
,,Iată zile-ncălzitoare
După aspre vijelii
Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii !
Primăvară cântătoare
Scoate iarba pe câmpii
Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii!
Lumea-i toată-n sărbătoare
Ceru-I plin de ciocârlii
Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii !
Pe câmp floare lângă floare
Să ne bucurăm Copii!
Vin Floriile cu soare şi soarele cu Florii !’’
„La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne. La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari. În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat. În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare”, a precizat Alina Paul, şef secţie Etnografie la muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.