De ce este bine să mâncăm ştevie. Cine trebuie să evite acest aliment
0Una dintre cele mai apreciate plante de primăvară este ştevia, valoarea sa nutritivă fiind completată cu succes de calităţile medicale oferite de bogăţia de vitamine, săruri minerale, proteine, fibre. Însă ştevia nu este recomandată oricui.
Ştevia este o plantă specifică bucătăriei est-europene, consumată mai ales primăvara, când frunzele sunt tinere şi când acidul oxalic se găseşte în cantităţi mai mici în plantă, responsabil de formarea pietrelor la rinichi.
În bucătăria noastră tradiţională se folosesc frunzele tinere mai ales în ciorbe, în plăcinte, omlete, ca foi pentru sarmale sau înnăbuşite asemenea spanacului. Ele pot fi consumate crude, în salate sau pot fi conservate prin uscare, congelare, sau puse la borcan cu sare şi adăugate ulterior la diferite mâncăruri.
Preparatele din ştevie, în forma lor naturală, nefiartă, au proprietăţi depurative, diuretice, tonice. Consumul de ştevie este indicat, cu precădere, în lunile de primăvară, pentru detoxifierea organismului. Prin proprietăţile sale, ştevia curăţă organismul de toxinele adunate în decursul iernii.
“Ştevia are marea calitate de a proteja pancreasul, ficatul şi colonul, împiedicând obezitatea. De asemenea, este un bun detoxifiant, întinerind organismul şi eliminând surplusul de lichide din tesutul adipos.
Vitaminele A,C şi K, precum şi mineralele potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc, conţinute de stevie, remineralizează organismul, prevenind instalarea asteniei de primăvară.
De asemenea, ştevia conţine antioxidantul kampferol, care este anticancerigen şi reduce în special riscul de cancer pancreatic”, explică Marina Grigore, specialist în apifitoterapie.
Însă, dacă suferiţi de tuberculoză ştevia este contraindicată. În plus, specialiştii spun că dacă este consumată în candidăţi mari poate provoca uremie, o afecţiune complexă ce însoţeşte insuficienţa renală. Boala asociază existenţa unor dezechilibre electrolitice, hormonale şi metabolice, care se dezvoltă în paralel cu deteriorarea funcţiei renale.
De asemenea, ştevia nu este recomandată mămicilor care alăptează, deoarece substanţele din ştevie ajung în laptele matern şi pot provoca diaree sugarului. Totodată, este un aliment nerecomandat persoanelor care au un stomac sensibil.
Stimulează energia mentală şi fizică
Ştevia contribuie şi la accelerarea proceselor de mineralizare, de reechilibrare a organismului, în trecut fiind considerată şi un antiscorbutic important. Consumul de ştevie stimulează energia mentală şi fizică, fiind totodată o barieră împotriva bacteriilor care provoacă cariile dentare. Aceste calităţi sunt susţinute de cercetări şi studii ştiinţifice. Este o plantă care ne ajută să eliminăm lichidul de prisos din corp, ne scapă de oboseala minţii şi a trupului. Este recomandată şi în restabilirea echilibrelor gastrice, fiind alcalinizantă.
Ştevia conţine substanţe dulci (glicozide) care nu sunt metabolizate de organismul uman, fiind astfel eliminate fără ca vreo calorie să fie absorbită.
Este un aliment vegetal cu o impresionantă reputaţie de vindecător pentru organism. Nu numai că nu măreşte nivelul zahărului din sânge, ba chiar determină scăderea acestuia dacă este prea mare.
Conform unui studiu al oamenilor de ştiinţă americani publicat în Journal of Medicinal Plant Research, s-a descoperit că ştevia acţionează ca un diuretic natural, ajutând organismul să scape de fluidele în exces, scade oboseala mentală şi fizică, armonizează digestia, reglează presiunea sângelui şi ajută la pierderea în greutate.
Vă recomandăm să citiţi şi: