De ce e bine să mâncăm gutui. Ce conţin fructele care stimulează imunitatea, cine trebuie să le evite
0Pufoasele şi parfumatele gutui sunt nu doar fructe delicioase, ci şi adevărate comori în ceea ce priveşte întrebuinţările lor terapeutice. Indiferent de modul în care le consumăm- crude, coapte, uscate sau fierte- acestea îşi păstrează proprietăţile.
Fructele au proprietăţi antioxidante, vitaminizante, astringente, emoliente, tonice, antihemoragice, stimulează apetitul şi sistemul imunitar. Acestea conţin 70 – 72% apă, 7 – 8% zaharuri, 0,5% protide, pectine, tanin, cantităţi mici de grăsimi, săruri minerale de calciu, fier, fosfor, potasiu, cupru, magneziu, vitaminele A, B, C şi PP.
Printre calităţile gutuilor se numără proprietăţile antidiareice (în special frunzele), antihemoragice (seminţele), astringente (frunzele şi fructele), cosmetice, digestive, emoliente (seminţele), hemostatice, hidratante, laxative (seminţele), răcoritoare, sedative şi tonice. Un mod sănătos de a folosi gutuile este consumul fructelor ca atare, în stare proaspătă, bine coapte şi neprocesate termic.
“În afecţiunile ficatului şi ale pancreasului, leacurile din gutui se numără printre cei mai buni aliaţi naturali. Uşoara aciditate a fructelor, dar şi substanţele cu efect antioxidant stimulează funcţiile hepatice şi imunitatea”, explică Marina Grigore, specialit în apifitoterapie.
Sub formă de compot, spun specialiştii, gutuile te scapă de crampe intestinale, diaree şi dureri provocate de ulcer. Consumate zilnic, ele reglează şi tranzitul intestinal, fiind însă contraindicate celor cu tendinţă spre constipaţie. De asemenea, o cură cu gutui este benefică şi pentru tratarea hemoragiilor uterine şi a hemoroizilor externi.
„Gutuile au rol în întărirea inimii, datorită potasiului pe care îl conţin, dar ajută şi la scăderea tensiunii şi a colesterolului, prin substanţele pectice. Prin aceste acţiuni, gutuile previn riscul bolilor cardiovasculare şi a infarctului. Aceste fructe şi-au dovedit de multe ori utilitatea incredibilă. Cu toate acestea, aplicarea lor nu trebuie să excludă consultul şi recomandarea medicului, mai ales că inclusiv consumul de gutui are contraindicaţii care nu ar trebui neglijate”, spune specialistul.
Sub ce formă pot fi preparate
Gutuile nu sunt consumate proaspete din cauza astringenţei lor (determinată de continutul ridicat de tanin). Gutuile sunt utilizate sub forma de jeleuri şi gemuri întrucât cuprind cantitţti importante de pectină. Fructul mai poate fi consumat sub formă de compoturi sau copt.
Gutuile pot fi consumate şi sub formă de salată. Salata de gutui se prepară astfel: se dau pe răzătoare gutui, mere
şi morcovi, apoi se adaugă miere. Această salată este recomandată a se consuma la micul dejun în caz de diaree cronică, precum şi în caz de hepatită cronică.
Pulpa de fruct consumată în stare crudă, precum şi sucul de gutui, sunt foarte utile în cazurile de diaree şi dizenterie, mai ales la copii, dar şi în afecţiuni bucale, gingivite, faringite. Pentru uz cosmetic, cojile de gutui sunt foarte utile împotriva ridurilor. Se lasă la macerat timp de 15 zile cojile de gutui în puţin alcool. Maceratul astfel obţinut se foloseşte pentru loţiuni cosmetice.
Gutuile care sunt ferme şi tari, de culoare galbenă sunt cele potrivite pentru consum. Gutuile trebuie recoltate atunci cand sunt galbene în totalitate şi sunt tari.
Acestea trebuie manipulate cu grijă întrucât se pot deteriora foarte uşor. Gutuile se vor introduce în pungi de plastic şi pot fi păstrate la frigider aproximativ două luni.