Ce tradiţii se respectă la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. 21 mai, ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare
0În fiecare an, la 21 mai, creştinii ortodocşi serbează ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. În calendarul popular, această sărbătoare este cunoscută ca şi Contantin Graur sau Constantinul Puilor. Bătrânii spun că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare.
Cunoscuţi drept cei care au dat libertatea creştinismului, cei doi împăraţi Constantin şi Elena au devenit adevăraţi protectori ai creştinilor. În timpul domniei sale, Împaratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi a preoţilor. Iar despre mama lui, Împărateasa Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi.
De-a lungul timpului, de această mare sărbătoare creştină s-au legat o serie de obiceiuri şi superstiţii pe care oamenii le păstrează cu sfinţenie pentru a avea o vară bogată. În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va pazi pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.
Cea mai cunoscută figură bisericească
Născut în apropierea anului 274, Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut şi sub numele de Constantin I sau Constantin cel Mare, a fost împărat roman între anii 306 – 337. Acesta devine conducator al Imperiului Roman dupa ce îi înfrânge pe Maxentiu şi pe Liciniu. Conform crestinortodox.ro, Constantin este una dintre cele mai cunoscute figuri bisericeşti datorită promulgării Edictului de la Milano. Rezultatul întrevederilor dintre Constantin şi Licinius, ţinute la Mediolanum în februarie-martie 313, este faimosul Edict de la Milano.
"Mâna de fier" a mamei
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", sunt serbaţi, luni, atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele romano-catolice. Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători "Epoca de aur", în care oameni sfinţi şi minţi luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina şi spiritul creştin authentic”, a declarat, pentru Mediafax, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica. Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, "cu mână de fier şi credinţă tare", s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.
Vă recomandăm şi: