Catedrala Sfântul Nicolae, cea mai veche biserică din Bărăgan
0Biserica Sfântul Nicolae rezistă sub vremuri de peste trei secole. De aceeaşi vârstă cu oraşul, dacă nu chiar mai veche, de vreme ce exista la 1630, catedrala Sfântul Ierarh Nicolae a mai fost cunoscută şi sub numele de biserica Adormirea Maicii Precistei. Din documentele aflate la parohie reiese că biserica a fost construită pe moşia epitropiei Colţea din Bucureşti.
Biserica are o vechime de peste 300 de ani, fiind ridicată pe temelia altei biserici mult mai vechi. „Pompei Samarian, în lucrarea sa despre istoria Călăraşiului, a scris că biserica este foarte veche şi că denumirea de Lichireşti a oraşului derivă din numele Sfântului Nicolae al Lichiei“, povesteşte părintele protoiereu al Călăraşiului, Ramon Eugen Ilie.
La un pas de dispariţie
La data de 1 august 1630, o comisie formată din şase boieri a mers la Lichireşti, vechea denumire a Călăraşiului, să judece un caz . Atunci locuitorii satului au jurat pe o evanghelie, lucru care dovedeşte că biserica exista. „Catedrala Sfântul Nicolae este foarte veche. Nu există documente exacte în care să se precizeze data construcţiei“, a mai spus părintele Ramon. În descrierea geografică a lui Bauer se precizează că în anul 1778 exista o biserică în Călăraşi. Dărâmată aproape complet la cutremurul din 26 decembrie 1829, biserica va fi refăcută şi cu ajutorul urmaşilor generalului rus Prosorowschi, care este înmormântat în această biserică.
Reparaţii capitale
În anul 1904 când a fost hirotonit preot şi numit paroh al bisericii, Dimitrie Dobre, împreună cu căpitanul Christian Dimitrie şi Atanase Dobrescu au luat măsuri pentru a strânge bani să repare biserica. „În anul 1905 au fost construite jeţuri, iar în anul 1906 s-a împrejmuit curtea bisericii cu uluci noi.
Între anii 1904-1908 s-au strâns bani din bugetul local, din bugetul comunei, de la moştenitorii lui Constantin Predeleanu şi s-a reuşit renovarea bisericii“, a mai povestit părintele Ramon. În anul 1968 s-a spălat şi retuşat pictura de către pictorul Eugen Profeta din Bucureşti, în anul 2003 s-a realizat instalaţia termică şi alimentarea cu gaz metan , în 2005 s-au tencuit din nou şi văruit zidurile exterioare, iar în anul 2007 s-au înlocuit toate ferestrele cu tâmplărie nouă şi s-a refăcut faţada bisericii. În anul 2008 s-au făcut reparaţii, unde a fost alocată suma de 72.000 de lei.
Pardoseală din granit
De-a lungul timpului, biserica Sfântul Nicolae-Catedrală s-a bucurat de numeroase vizite şi slujbe arhiereşti. În anii 2008-2010 s-au restaurat pictura şi stranele, s-au înlocuit ferestrele şi s-a refăcut acoperişul cu cele două turle. În anul 2011 s-a înlocuit pardoseala veche cu cea actuală, din granit.
Biserica Naşterii Domnului din Bethleem
Biserica este construită din cărămidă, pe o temelie rezistentă, are formă de navă cu lungimea de 29 m, lăţimea de 10,5 m şi înălţimea de 21 m, având două abside mai mici şi absida altarului mai mare, de formă semicirculară. Pridvorul este dreptunghiular, deschis şi delimitat cu patru stâlpi de formă rotundă. În naos şi pronaos tavanul este drept şi se sprijină pe două rânduri de stâlpi, de câte cinci, în formă rotundă, cu capiteluri frumoase, amintindu-ne de biserica Naşterii Domnului din Betleem. Turlele sunt în număr de două, una deschisă şi una închisă, cea închisă servind drept clopotniţă, unde sunt instalate cele două clopote. Acoperişul şi turlele sunt învelite cu tablă galvanizată.
Icoane ferecate cu argint
Pictura bisericii, executată în ulei şi în stil realist, este de o mare valoare artistică, fiind realizată în anul 1908 de către pictorul italian Orest Cantini. Catapeteasma, amvonul şi cele două jeţuri arhiereşti, de o nobleţe aparte, sunt realizate din lemn de stejar, de către sculptorul M. Babic, în anul 1908. Icoanele împărăteşti, icoana hramului şi a Sfântului Ioan Botezătorul de pe catapeteasmă, sunt ferecate cu argint, având o lucrătură deosebită.
Obiecte cu valoare patrimonială
Biserica Sfântul Nicolae-Catedrală posedă obiecte cu valoare artistică şi patrimonială: un rând de Sfinte Vase compuse din - Sfântul Potir, Sfântul Disc, linguriţa, steluţa, Sfântul Chivot şi două talere din argint aurit. Acestea sunt donate de familia generalului rus Prosorowschi, care poartă următoarea inscripţie: ”1839 Donat bisericii din Călăraşi pentru răposatul K.J. Prosorowschi”. O triplotă de argint, datată 1846 şi toate aceste Sfinte Vase se găsesc depuse la muzeul religios al Protoieriei Călăraşi, aflat în casa parohială a parohiei Mircea Vodă, din Călăraşi. Sfântul Chivot se foloseşte în cadrul cultului.
Vă recomandăm şi:
FOTO Gara Slobozia, monument istoric lăsat în paragină
Parcul librarului Ioanid, în paragină