Canalul Dunăre-Bucureşti, un vis ce devine realitate. Studiul de fezabilitate al proiectului a fost reactualizat
0Mega-proiectul canalului Dunăre-Bucureşti începe să se mişte încet-încet. Conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Călăraşi, Răducu Filipescu, studiul de fezabilitate a fost reluat, fiind reactualizat.
“Vreau să vă dau o veste care sper să bună şi care să nu fie un foc de paie. S-a reluat SF-ul pentru actualizarea proiectului Dunăre-Bucureşti. Este un lucru extraordinar! Înseamnă că prin nişte cabinete au avut loc nişte discuţii vizavi de posibilitatea construirii acestui canal. În noul SF, din câte am informaţii, se face o economie consistentă faţă de preţul iniţial, şi se va ajunge undeva la 2 miliarde de euro, astfel încât preţul să fie acceptabil pentru o finanţare sigură”, a spus Filipescu, într-o conferinţă de presă.
În luna iunie a acestui an, experţii Comisiei Europene, citaţi de stirileprotv. ro, spuneau că acest canal va fi finanţat cu bnai europeni, sprijinul financiar fiind în valoare de 1,7 miliarde de euro.
Cel mai mare proiect din Regiunea Sud-Muntenia
În urmă cu doi ani, cel mai mare proiect din Regiunea Sud Muntenia, abandonat după Revoluţie, cel al construirii canalului, a fost resuscitat de Camera de Comerţ şi Industrie Călăraşi. „Este un proiect generos, care deschide perspective deosebite de dezvoltare nu numai pentru judeţul nostru şi pentru zona de sud a ţării, ci pentru România, în general, căci Bucureştiul va deveni un port la Dunăre, legat direct de Belgrad, de Budapesta, de Viena, de Rotterdam…“, declara Marian Drăgan, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Călăraşi.
Peste o mie de persoane, în exploatare
După mai bine de 20 de ani, proiectul va fi reluat. Punctul terminal al canalului va fi la la Glina, în apropiere de Bucureşti. Planul conţine trei poduri: la Fundeni, Vasilaţi şi în oraşul Budeşti, toate cele 3 localităţi aflate în judeţul Călăraşi Proiectul include amenajarea râului Dâmboviţa şi a râului Argeş. Punctul terminal este Glina, în apropiere de Bucureşti, unde va fi amplasat un port şi încă unul va fi la Olteniţa. Proiectantul iniţial, SC IPTANA SA, la solicitarea Ministerului Transportului şi Infrastructurii, a actualizat proiectul ce s-ar putea realiza în 4 ani. Investiţia ar antrena, în execuţie, 7- 8.000 de oameni, urmând ca, pentru perioada următoare, peste o mie de persoane să lucreze în exploatare.
Intenţia datează din 1864
Primele menţiuni despre intenţia de a se construi un canal între Dunăre şi Bucureşti datează din 1864, de pe timpul lui A.I. Cuza. Primul proiect pentru o cale navigabilă Bucureşti - Olteniţa a fost iniţiat în 1880, dar construcţia nu a fost materializată. În 1929, Parlamentul a adoptat o lege care prevedea un canal care să transforme Bucureştiul în port la Dunăre. Până în 1986, nimeni nu a mai amintit acest lucru. La acea dată a fost semnat un decret prezidenţial privind realizarea lucrării.
Conservare sau furt?
Ca urmare a evenimentelor din Decembrie 1989, la 1 ianuarie 1990 s-a dispus sistarea lucrărilor şi conservarea, la stadiul existent. Din păcate, conservarea a însemnat abandon, distrugere sau furt.
Canalul a fost proiectat pe timpul lui Ceauşescu pentru o lungime de 73 kilometri, o lăţime de 80 metri şi o adâncime minimă a apei de 4,5 metri. Planul include patru ecluze şi două porturi, unul lângă comuna 1 Decembrie şi altul la Olteniţa.
Vă recomandăm şi:
Renaşte Canalul Dunăre-Bucureşti: locuitorii Capitalei ar putea ajunge cu vaporul pe litoral
Forbes. Canalul Dunăre-Bucureşti vs. Criza mondială