Agricultorii din Bărăgan, la un pas de faliment. Seceta a transformat culturile în pleavă, recolta se anunţă slabă
0Fermierii sunt îngenuncheaţi de secetă. Pârjolul din această vară a distrus aproape 600.000 de hectare în toată ţara, cele mai afectate zone fiind sudul ţării şi Moldova. În Bărăgan, agricultorii se tem că nu vor mai culege nimic la toamnă.
Porumbul, floarea-soarelui şi soia au fost distruse de căldura sufocantă. Conform Direcţiei Agricole Călăraşi, în prezent au loc numeroase constatări în teren. În 35 de localităţi au fost realizate verificări în teren pentru a se stabili cu exactitate cum stau lucrurile. “Avem echipe la lucru, mai suplimentăm numărul de echipe pentru a putea avea o imagine clară a zonelor calamitate. Sunt probleme la porumb, floarea-soarelui şi soia. Încă nu s-a început recoltatul, mai e puţin, să sperăm că avem ce culege. Sun zone unde culturile sunt afectate 10-20%, dar avem şi situaţii unde cultura a fost compromisă 50%. După ce facem centralizările vom şti exact cât de gravă este situaţia”, spune Ion Stan, directorul Direcţiei Agricole Călăraşi.
“Porumbul s-a uscat înainte de vreme, iar floarea –soarelui are seminţele seci şi e prăpădită. Vedem când trebuie să tragem linie. În Lunca Dunării şi în cea a Argeşului pierderile sunt mai mici, însă şi aici sunt sole în care a fost la începutul primăverii umiditate suficientă, apoi căldură înăbuşitoare. Pământul s-a crăpat, iar plantele s-au “fiert” din cauza temperaturilor ridicate”, spune Aurelian Dobre, fermier din judeţul Călăraşi. Abia de săptămâna viitoare, agricultorii se pregătesc să recolteze floarea-soarelui, deşi în unele zone a ajuns să fie atât de uscată încât se transform pe loc în pleavă.
Cine nu irigă nu primeşte bani
Agricultorii care au posibilitatea să irige, însa nu fac acest lucru, nu vor primi despăgubiri din partea statului, a anuntat de curând ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.
„În zonele unde fermierii au avut posibilitatea de a iriga şi nu au făcut-o, nu vor primi despăgubiri, chiar dacă vor înregistra pagube din cauza secetei. Noi am băgat apă pe canale pentru 385.000 de hectare şi s-au irigat în jur de 136.000 de hectare. Am alocat 30 de milioane de lei pentru un minimis prin care subvenţionam energia electrică, astfel încât apa utilizată pentru irigaţii să fie mai ieftină, dar fermierii se plâng că şi Apele Romane le percep un preţ mare pe apa în sine”, a declarat şeful MADR, pentru Agerpres.
Peste 16.000 de hectare, calamitate
Anul trecut, în Bărăgan seceta a făcut prăpăd: o suprafaţă de 16.895 de hectare cultivate au fost distruse. Nenorocirea a venit după inundaţiile din primăvară care a transformat câmpurile într-o baltă imensă.
Din decembrie şi până la începutul lunii mai, în judeţul Călăraşi, vremea rea a făcut pagube importante. Ploile şi gerul au pus la pământ tot ce-au întâlnit în cale. Fermierii sunt disperaţi că nu vor avea ce culege la vară, cele mai multe stricăciuni fiind la grâu, rapiţă şi orz, în zonele: Boianu – Sticleanu, Borcea de Sus, Călăraşi – Raul, Unirea – Jegălia – Gâldău, Terasa Călăraşi, Greaca – Argeş – Chirnogi, Olteniţa – Surlari – Dorobanţu, Valea Dâmboviţei, comuna Roseţi.
Bărăganul a avut de suferit din cauza precipitaţiilor abundente care au creat adevărate lacuri pe câmpurile din Lunca Dunării. Umiditatea excesivă a compromis peste 12.000 de hectare de culturi agricole şi a făcut imposibilă însămânţarea în campania de primăvară.
În 2014, în Bărăgan porumbul şi rapiţa au fost vedetele din câmp. Recoltele neaşteptate au umplut silozurile. La rapiţă, deşi s-a estimat o producţie excepţională, de 4.500 kg/ha, o ploaie torenţială a „furat” recolta din mâna fermierilor. Chiar şi aşa, s-au strâns peste 2.800 kg/ha. Şi porumbul a adus satisfacţii uriaşe, peste 9.400 kg/ha au recoltat agricultorii din Bărăgan, o producţie cum nu s-a mai văzut în ultimii 20 de ani.
Vă recomandăm şi:
Agricultura intensivă şi făcută necorespunzător poate contribui la deşertificarea României
Unul dintre cei mai bogaţi fermieri din Banat şi-a construit o biserică privată în lanul de grâu