Semnificaţia rombului în ţesăturile tradiţionale. Motivul l-a inspirat masiv şi pe Constantin Brâncuşi

Rombul, forma pe care Constantin Brâncuşi a ales-o pentru ”mărgelele” din componenţa Coloanei infinitului, provine din vechea artă populară, potrivit etnologilor. Spirala care formează o succesiune de romburi este un motiv aproape nelipsit din ţesăturile tradiţionale.

Rombul este un simbol primordial, foarte puternic, reprezentat pe straiele populare în diverse modele. Îmbinate cu iscusinţă, dădeau o frumuseţe şi o putere aparte celor care purtau costumul popular estfel decorat. 

În ţara noastră, acest simbol este peste tot, nu numai în iile autentice şi în portul popular. Mai este brodat pe carpete, ştergare, este pictat sau sculptat pe case şi pe garduri, în sate.

Descoperirile arheologice au confirmat faptul că motivele folosite de artiştii populari în creaţiile lor au o vechime de câteva mii ani şi că acestea s-au transmis din generaţie în generaţie, pâna în prezent.

În zona de munte a judeţului Buzău, unul dintre cele mai întâlnite motive decorative de pe cusăturile vechi este spirala care formează un şirag de romburi. Este forma care l-a inspirat pe Constantin Brâncuşi la proiectarea Coloanei infinitului, spune custodele Muzeului Timpul Omului, din Mânzăleşti. 

”Prima linie reprezintă drumul sufletului, vămile prin care trece sufletul omului după ce a murit către cer. Deci, trebuie să dai socoteală cum te-ai comporat aici şi cum ai fost. Cealaltă linie care se îpleşteşte cu cealaltă este răspunsul la rugăciunile noastre de către cei de sus”, spune Cecilia Petrescu, de la Muzeul Timpul Omului, din Mânzăleşti.

Romburile, imboluri străvechi, din perioada culturii Cucuteni, sunt reprezentări ancestrale ale zeităţilor. Tot din acea perioadă este şi spirala, care semnifică eternitatea, trecerea timpului, un semn universal al vieţii şi perenităţii sale, al energiei. 

CITEŞTE ŞI: 

Ce semnifică scobitura de pe vasele din lut foarte vechi. „După 100 de ani dădeau foc locuinţelor şi o luau de la zero“