Secretul cafelei Marghilomana, inventată de un fost prim-ministru. Reginei Maria îi plăcea să asiste la ritualul preparării celebrei licori

Cafeaua este una dintre cele mai răspândite licori aromate, pe care o consumă oamenii din toate categoriile sociale, de peste tot din lume. Este preparată în diverse feluri, cu lapte, cu frişcă sau cu rom, după zeci de reţete. România are o singură reţetă autentică, Marghilomana, apărută după Primul Război Mondial, specialitate puţin cunoscută.

Marghilomana este o cafea cu rom pe care a inventat-o, mai mult din întâmplare, chiar la Buzău, celebrul politician Alexandru Marghiloman, prim-ministru al României în perioada martie-noiembrie 1918.

Alexandru Marghiloman (1854-1925) a fost un păstrător al vechilor tradiţii boiereşti, printre care petrecerile cu mese îmbelşugate la care invita personalităţi ale vremii sau partidele de vânătoare. De altfel, la o astfel de întrunire a luat naştere singura reţetă românească de cafea.

În timp, povestea descoperirii cafelei Marghilomana s-a transmis în mai multe variante. Una dintre ele vorbeşte despre o petrecere mare pe care politicianul a organizat-o la Vila Albatros, de la marginea Buzăului. În timp ce se bucura de prezenţa unor invitaţi importanţi, instalaţia de apă a locuinţei s-ar fi defectat, iar angajaţii ministrului ar fi improvizat, înlocuind apa cu rom.

Potrivit altei legende, descoperirea aromatei cafele s-a produs atunci când la locuinţa sa de la Buzău, la Vila Albatros, se afla în vizită chiar Regina Maria. Într-o zi, când se afla la vânătoare, a cerut să i se facă o cafea. Nefiind pregătit cu toate cele trebuincioase unei cafele, valetul a improvizat, punând, în loc de apă, coniac.

Scriitorul buzoian Nicolae Peneş, autorul unei lucrări premiate de Academia Română, ”Lordul Valah”, spune că inspirata combinaţie a fost făcută chiar la cererea boierului Marghiloman. 

„Pe când se afla la vânătoare pe domeniul său din judeţul Buzău, valetul a constatat că uitase să ia apă. Fire întreprinzătoare, conu’ Alecu (n.r. porecla lui Marghiloman) nu l-a certat pe omul său de încredere, ci i-a cerut să pună în ibric rom de Jamaica în loc de apă”, susţine scriitorul Nicolae Peneş. 

Cafeaua descoperită accidental de boierul Marghiloman a început să fie cerută în localurile bucureştene, după Primul Război Mondial. La Capşa, aristocraţii cereau „un marghiloman“, „două marghilomanuri“ sau „o marghilomană“. Tot în acea perioadă, la Hanul lui Manuc, în „Sala Domnească“, unde aveau loc baluri mascate şi serate mondene, cafeaua Marghilomana era la mare cinste.

Potrivit specialiştilor, Marghilomana este, de fapt, o cafea turcească, fiartă cu rom sau coniac, în ibrice aşezate pe nisip încălzit cu cărbuni. Băutura era servită în ceşti mici, fără toartă, cunoscute sub numele de filigeană. În ceşcuţă, Alexandru Marghiloman adăuga un strop de rom Jamaica sau de coniac foarte fin.

Sunt multe feluri de a prepara această cafea, nelipsit din toate fiind romul sau coniacul. La foc mic, se pun la fiert într-un ibric 100 ml. de coniac şi două linguriţe de zahăr. Când amestecul dă în clocot se adaugă şi trei linguriţe de cafea. 

Se trage ibricul, se acoperă şi, după circa 2-3 minute, când cafeaua cade la fund, licoarea rezultată se pune într-o ceaşcă. Un alt mod de preparare constă într-o ceaşcă cu apă, care se pune la fiert, tot în ibric, cu o linguriţă de zahăr. Când apa dă în clocot, se adaugă romul şi cafeaua. Se serveşte fierbinte.

Reginei Maria îi plăcea să asiste la ritualul preparării celebrei cafele

Alexandru Marghiloman (1854-1925) a fost un om politic, jurist, lider conservator şi unul dintre cei mai mari moşieri ai ţării. Reşedinţa din Buzău a politicianului este spaţiul unde s-au conturat importante decizii istorice din secolul al XX-lea şi prin care s-au perindat personalităţi ale vremii, precum Regina Maria şi Nicolae Iorga.

Datorită frumuseţii peisajului în care era încadrat conacul lui Marghiloman, dar mai ales a luxului în care se locuia, Vila Albatros devenise un magnet pentru personalităţile politice şi nu numai ale epocii. Dintre oaspeţii de seamă ai conacului sunt Nicolae Iorga, Lascãr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu şi, cel mai important, Regina Maria. 

Potrivit publicistului buzoian Nicolae Peneş, Vila Albatros a fost destinaţia preferată de vacanţă a reginei Maria. În cartea sa despre ”lordul valah”, Peneş scrie că regina era pasionată de caii de rasă, foarte numeroşi şi de mare valoare în padocurile de la conacul Marghiloman, dar şi de viaţa rurală, căci îi plăcea să culeagă căpşuni şi să admire frumoşii trandafiri din acest fastuos parc dendrologic, dar şi să asiste la ritualul preparării celebrei cafele Marghilomana.