Tradiţii pascale din Capitală: trecutul pe sub masă, ouă roşii şi ciorbă de miel

În apropierea Paştelui, cei mai mulţi locuitori ai Capitalei păstrează tradiţii şi obiceiuri vechi, de la gospodine care vopsesc ouă până noaptea târziu, la oameni de toate vârstele care se înghesuie să treacă pe sub masa de la biserica din cartier. Printre delicatesele culinare se numără ciorba de miel şi drobul, preparate nelipsite de pe mesele bucureştenilor.

Adevarul.ro vă propune să aflaţi cum se pregătesc bucureştenii pentru Sfânta Sărbătoare a Paştelui, ce semnificaţie au pentru unii dintre ei legendele auzite şi ce vor avea pe mese în noaptea de Înviere.

Ouă roşii şi legende de acum mii de ani

Florica Logofătu are aproape 80 de ani şi este una dintre locuitoarele Capitalei care de de zeci de ani păstrează cu sfinţenie tradiţia de a colora ouăle „în Joia Mare“. Femeia povesteşte că respectă acest obicei pentru că are legătură cu Mântuitorul şi vine de acum mii de ani, atunci când Iisus Hristos a fost răstignit.

Mama Mântuitorului şi Maria Magdalena au fugit până la crucea pe care era răstignit Iisus şi una dintre femei i-a pus la picioare un coş de ouă. Pe acele ouă s-au prelins picături din sângele lui Iisus Hristos.

După tot chinul la care a fost supus Mântuitorul, acesta a murit joi seara şi de atunci a rămas o tradiţie ca ouăle să fie vopsite în această zi, după cum povesteşte femeia, din legendele pe care le-a citit sau pe care le-a auzit.

Într-o altă poveste pe care a auzit-o şi care a convins-o să vopsească ouăle în culoarea roşie, în ziua de joi, se spunea că după Învierea Mântuitorului, Maria Magdalena s-a întâlnit cu El, dar nu l-a recunoscut, confundându-l cu un grădinar. În momentul în care s-au întâlnit, femeia avea în mână un coş de plin cu ouă şi necrezând că este vorba despre Mântuitor a fugit la apostolii care erau adunaţi în acelaşi loc.

Le-a povestit şi acestora că e posibil să-l fi văzut pe Iisus, însă, bărbaţii nu o credeau. Atunci, ea a spus plină de convingere:  „Hristos a înviat!” , dar apostolii continuau să o privească plini de scepticism. Unul dintre ei s-a ridicat în picioare şi i-a spus femeii că dacă acest lucru este adevărat ouăle se vor înroşi, iar peste câteva clipe ouăle erau deja roşii.

Plini de uimire, bărbaţii priveau spre ouăle colorate, răspunzându-i Mariei Magdalena: „Adevărat a înviat!”.  Florica Logofătu povesteşte că a găsit într-o carte veche această poveste şi i-a plăcut atât de mult, încât a convins-o că este veridică. „Am citit povestea asta acum mult timp şi de atunci am început să cred în ea”,  adaugă femeia.

Salutul practicat timp de şase săptămâni de la Învierea Mântuitorului, “Hristos a înviat! - Adevărat a înviat!” , îşi găseşte explicaţia în povestea ştiută de femeie, însă, veridicitatea lui nu poate fi demonstrată în zilele noastre.

Trecutul pe sub masă şi salcia

Un alt obicei întâlnit la bucureştenii credincioşi este trecutul pe sub masă, care se păstrează şi el. Florica Logofătu povesteşte că trece pe sub masă pentru că ştie că este vorba despre un obicei religios vechi, care aminteşte de faptul că Iisus a fost omorât şi aşezat pe o masă.

Prin trecerea credincioşilor pe sub mesele amenajate în bisericile din Capitală, femeia crede că îi este adus un omagiu Domnului Iisus Hristos. La fel se întâmplă şi în Vinerea Mare, atunci când, seara, credincioşii ocolesc biserica de trei ori. „Este un fel de înmormântare la care participăm toţi”, povesteşte doamna Florica.

O altă tradiţie întâlnită în Capitală este nelipsita crenguţă de salcie pe care orice credincios o are în casă în perioada Paştelui. Aceasta, spune femeia, aminteşte de duminica Floriilor, atunci când Mântuitorul a intrat în Ierusalim şi a fost întâmpinat cu ramuri de salcie.

Mielul, preparatul preferat pentru masa de Paşte

Pe lângă obiceiurile religioase întâlnite în Capitală, orăşenii se precocupă şi de cum va arată masa de Paşte. Fie că este vorba despre ciorba de miel, borşul de miel sau tradiţionala friptură de miel în vin, bucureştenii se dau în vânt, în perioada Paştelui, după aceste preparate. Pintre preferatele lor se numără drobul, stufatul şi ciorba de miel.

În perioada sărbătorilor pascale, locuitorii Capitalei preferă să înlocuiască desertul cu pasca, prăjitură pe care o fac cu brânză dulce şi stafide şi la suprafaţa căreia, de cele mai multe ori, se găseşte gravată în cocă, o cruce, care aminteşte de perioada profund religioasă pe care o traversează bucureştenii.