Pasajul Basarab, deschis circulaţiei în 2011, funcţionează fără recepţie la terminarea lucrărilor
0Pasajul Basarab a fost deschis circulaţiei în anul 2011, în momentul în care s-au finalizat parţial lucrările şi s-au făcut testele de rezistentă, dar fără să fie făcută recepţia la terminarea lucrărilor pentru că la momentul inaugurării o serie de lucrări adiacente care făceau parte din proiect nu erau finalizate, spune Primăria Capitalei.
Conform Primăriei Capitalei, Pasajul Basarab a fost deschis circulaţiei fără să fie făcută recepţia la terminarea lucrărilor pentru că la momentul inaugurării nu erau finalizate parcarea de sub pasaj, lifturi, trotuarul rulant, iar deschiderea pasajului fără recepţia la terminarea lucrărilor a fost posibilă pentru că, pe vechiul regulament de recepţie, prevăzut în H.G.273/1994, beneficiarii lucrărilor puteau prelua şi pune în funcţiune părţi din lucrare.
"Subliniem că la preluarea mandatului actualei administraţii procesul de recepţie la terminarea lucrărilor nu era nici măcar demarat, deşi trecuseră cinci ani de la punerea lui în funcţiune. Aşadar, în anul 2017 s-a constituit comisia de recepţie la terminarea lucrărilor, formată din specialişti ai PMB, RATB, Administraţia Străzilor şi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii care, în urma verificării lucrărilor executate şi a documentelor suport, a decis expertizarea întregii lucrări. Expertiza realizată de profesori universitari, ingineri de Univeristatea Tehnică de Construcţii Bucureşti este finalizată, fiind depusă în data de 2 martie 2018 la Registratura PMB. După analiza acestei expertize, comisia este în măsură să comunice rezultatele şi măsurile ce se impun", mai spune Primăria Capitalei.
Având în vedere că nu s-a făcut recepţia la terminarea lucrărilor, de mentenanţa pasajului s-a ocupat constructorul, iar fără recepţie primăria nu poate prelua în administrare pasajul şi nu poate face investiţii.
"După finalizarea recepţiei, pasajul va fi dat în administrarea Administraţiei Străzilor, care va remedia în regim de urgenţă toate deficienţele semnalate. Precizăm că Primăria Municipiului Bucureşti nu are nicio datorie faţă de asocierea Astaldi-FCC Construction, toate situaţiile de lucrări certificate de către consultant au fost plătite. Menţionăm că asocierea a acţionat în instanţă Municipiul Bucureşti în urmă cu câţiva ani, pentru plata unor lucrări suplimentare, neprevăzute în contract. Dosarul se află în prezent pe rolul instanţelor de judecată. În ceea ce priveşte perioada de garanţie a acestui obiectiv de investiţii, precizăm că această nu a expirat, având în vedere că garanţia se calculează de la momentul semnării recepţiei la terminarea lucrărilor", adaugă Primăria Capitalei.