FOTO VIDEO Perla infrastructurii lui Oprescu devine realitate: autostrada suspendată se pune pe picioare

Proiectul inelului median a fost aprobat în şedinţa de ieri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Autostrada suspendată a fost propusă de Sorin Oprescu încă din campania electorală din 2008, iar până acum a fost respinsă de şapte ori de membrii consiliului.

După ce în mandatul trecut, proiectul nu a putut trece de Consiliul General al Capitalei, în prima şedinţă cu majoritate USL, acesta a fost aprobat. De altfel, Sorin Oprescu a declarat, imediat după câştigarea alegerilor locale din iunie că proiectul autostrăzii suspendate va fi primul care va trece. Astfel, în prima întâlnire a noului Consiliu, proiectul a primit 29 de voturi pentru şi 16 voturi împotrivă.

Autostrada suspendată este cel mai scump proiect din istoria Capitalei. Conform documentului prezentat în Consiliu, costul total al lucrării va fi de 6,83 miliarde lei, adică de 1,570 miliarde euro. Potrivit studiului de fezabilitate, finanţarea va fi asigurată din alocări bugetare sau/şi din alte fonduri legal constituite.

Proiectul autostrăzii suspendate a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti de şapte ori, până ieri.

Sorin Oprescu a declarat la intrarea în şedinţa de ieri că principalul avantaj al acestui proiect îl reprezintă interesul unor investitori privaţi din Rusia, America de Nord, China sau Coreea, care şi-au manifestat deja interesul pentru acest proiect. „Autostrada nu va fi un efort financiar pe umerii bucureştenilor şi nici pe seama bugetului local. Nu vorbim despre bani de la buget, pentru că nu îi avem. Va fi un parteneriat public-privat”.





Autostrada suspendată, care va lega şoseaua Virtuţii de şoseaua Colentina, va avea o lungime de 13, 15 kilometri, pe care vor fi şi artere cu şase benzi, tuneluri subterane şi şosele suspendate.

Pe unde va trece autostrada

Proiectul prevede un sistem rutier ce va porni din zona Lacului Morii, de la intersecţia dintre şoseaua Virtuţii-Calea Giuleşti o arteră aeriană la o înălţime de trei metri faţă de sol, în lungul bulevardului Constructorilor.

Apoi peste triajul Chitila, şoseaua va continua la nord de calea ferată, de-a lungul Bulevardului Poligrafiei cu un drum expres cu şase benzi, câte trei pe sens şi cu separator median.

În zona Bulevardului Poligrafiei - strada Avionului vor apărea, de asemenea, două tuneluri cu câte trei benzi pentru fiecare sens. Şoseaua va deveni apoi din nou aeriană pe sectorul cuprins între Avionului - Şoseaua Petricani şi va continua cu două artere de o parte şi de alta a căii ferate pe sectorul Şoseaua Petricani - Şoseaua Colentina unde va reveni la sol.

După avizul primit din patrea consiliului general urmează stabilirea licitaţiei pentru alegerea constructorului.

Un tunel de trei ori mai scump decât Pasajul Basarab

Din suma totală, 228 milioane de euro vor fi alocaţi pentru obţinerea terenului, iar pentru proiectare şi asistenţă tehnică vor fi alocaţi un milion de euro. Cea mai costisitoare lucrare de pe traseu o reprezintă tunelul pe sub Parcul Herăstrău, prezent în Studiu sub denumirea de Obiectiv Poligrafiei-Aerogării. Tunelul va costa 603 milioane euro, adică de trei ori costul Pasajului Basarab.

Practic, se vor construi două tuneluri, câte unul pe fiecare sens. Lungimea acestora va fi de aproximativ doi kilometri (mai puţin cel sudic). Tunelurile vor ajunge până la o adâncime maximă de 25 metri şi vor fi construite pe sub magistrala de metrou ce urmează a fi construită în zonă.

Alte lucrări costisitoare incluse în proiect sunt: nodul Petricani, unde vor fi construite două tuneluri unul deasupra altuia, pe direcţii diferite de mers, la preţul de 129 milioane euro; Pasajul suprateran Giuleşti – Chitila, care va costa 76 milioane de euro şi Nodul de la Avionului, care va costa 37 de milioane de euro. Lungimea totală a proiectului este de 13,150 kilometri, cu o structură rutieră pe inelul median de 52.300 m2. Arterele colectoare vor avea şi ele o suprafaţă de 44.260 metri pătraţi.

Organizaţiile neguvernamentale consideră că acest proiect este nociv pentru oraş şi conţine multe nereguli. Astfel, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul susţine că, potrivit actualului proiect aprobat în şedinţa de ieri, un kilometru de autostradă costă 101,7 milioane de euro pe kilometru, în condiţiile în care costul internaţional de execuţie al unei autostrăzi este de 3-10 milioane de euro pe kilometru.

Cifrele autostrăzii suspendate

- Costul estimat – 1,5 miliarde euro
- 2 poduri, 29 pasaje supraterane
- 9 pasaje subterane
- un tunel
- 12 noduri
- 10 intersecţii giratorii
- Suprafaţa rutieră a inelului median – 52.300 metri pătraţi
- Suprafaţa rutieră a arterelor colectoare – 44.260 mp
- Suprafaţă poduri – 23.476 mp
- Suprafaţă pasaje supraterane – 57.220 mp
- Suprafaţă pasaje subterane – 38.184 mp
- Suparafaţă pasarele – 4.763
- Viteza de proiectare minimă – 25 -60 km/oră.