FOTO VIDEO Cum ar fi putut arăta Catedrala Mântuirii Neamului. Arhitectul Radu Teacă a propus un proiect inedit, BOR l-a refuzat

Unul dintre arhitecţii care au participat la concursul de proiecte pentru construirea celui mai mare lăcaş de cult din România şi-a expus lucrarea în cadrul vernisajului unei expoziţii de arhitectură ortodoxă ce a avut loc astăzi, la galeriile Galateca. Arhitectul a prezentat o propunere izvorâtă din nevoia de a da o replică la ceea ce se construieşte acum, „un proiect kitsch, ale cărui performanţe sunt doar mărimea şi numărul de turle”.

Unul dintre arhitecţii care au participat la concursul de proiecte pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti şi-a expus lucrarea în cadrul vernisajului unei expoziţii de arhitectură ortodoxă ce a avut loc astăzi, la galeriile Galateca. Arhitectul  a prezentat o propunere izvorâtă din nevoia de a da o replică la ceea ce se construieşte acum, “un proiect kitsch, ale cărui performanţe sunt doar mărimea şi numărul de turle”.

Galeriile Galateca anunţă, printr-un comunicat de presă emis vineri, vernisajul arhitectului Radu Teacă ”Spaţiu fără timp”, prilejuită de lansarea albumului omonim editat.

Potrivit organizatorilor, evenimentul este organizat cu ocazia Săptămânii Floriilor şi în prag de Săptămâna Mare, ocazie cu care arhitectura ecleziastică contemporană, absentă în general în atenţia publicului de profil, va fi şi ea prezentată.

”Deşi proiectul lui Radu Teacă respectă în termeni generali tema dată de Patriarhie privind funcţiunile, suprafeţele, înălţimea sau situl, ţinând cont de gabaritul şi complexitatea edificiului arhitectul propune o schimbare în abordare. O schimbare ce porneşte de la nevoia de experiment în arhitectura religioasă, mai ales în cea ortodoxă. Însă nu un experiment de dragul exerciţiului, ci unul profund documentat şi inspirat din tradiţie ortodoxă, semiotică şi istorie”, se specifică în comunicatul citat.

Vernisajul a atras prezenţa a numeroase personalităţi din lumea culturală şi arhitecturală, care au răspuns la invitaţia arhitectului Radu Teacă.

Astfel, printre vorbitori s-au numărat Petru Lucaci (Preşedintele UAPR), arhitectul Sorin Vasilescu (profesor la catedra de Istorie a Arhitecturii Moderne din cadrul UAUIM) şi Costin Popescu (profesor în cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării).

De asemenea, au participat pictorii Vladimir Şetran, Horia Paştina şi Mihai Sârbulescu, bizantologul Petre Guran, etnologul Costin Nicolescu, artistul Grigore Leşe sau arhitecţi precum Dorin Ştefan, Florian Stanciu, Iulia Stanciu, Attila Kim sau Christian Tanascaux (arhitect rezident în Paris).

Tecău, despre proiect: ”a fost doar un exerciţiu profesional”

Arhitectul care a proiectat această variantă a ţinut însă să menţioneze că macheta este considerată una de sertar şi că nu a fost unul dintre cele care au participat la licitaţiile oficiale organizate de Patriarhie.

”Este foarte important pentru mine, dar şi pentru cititori de menţionat faptul că eu nu am participat la licitaţia organizată de Patriarhie întrucât ea presupunea doar nişte variaţiuni pe un model dat, proiectul despre care aţi amintit fiind doar un <<proiect de sertar>> asumat ca atare, un exerciţiu profesional”, a declarat arhitectul Radu Teacă pentru adevarul.ro.

Arhitecţii români, scoşi pe tuşă

Amintim că, în ultimii circa 10 ani de când s-a discutat construirea catedralei, au existat mai multe forme de a selecta o machetă după care să se construiască lăcaşul de cult. Deşi s-au organizat concursuri de proiecte, mai mulţi arhitecţi fiind desemnaţi câştigători, potrivit mai multor unor arhitecţi români, care au preferat să-şi păstreze anonimatul, Biserica Ortodoxă Română a preferat să renunţe la planul iniţial, de a organiza un concurs de proiecte.

Varianta finală după care s-a hotărât actualul proiect de construcţie s-a stabilit într-un mod acuzat ca fiind incorect de către arhitecţi. Patriarhia Română a oferit o machetă pe care birourile de arhitectură să lucreze, dar cele mai multe birouri de arhitectură au refuzat să participe. În final, lucrările au fost atribuite prin licitaţie.

Ştiri pe aceeaşi temă