FOTO Prima zi de şcoală în Bucureşti: cu emoţii la dirigenţie şi un suc la terasă

Prima zi de şcoală nu a trecut neobservată astăzi în Bucureşti. Aglomeraţia din intersecţii şi mijloacele de transport, agitaţia de pe străzi, invazia de ghiozdane, mulţimea de flori şi terasele neîncăpătoare de la orele prânzului i-au făcut chiar şi pe cei care au părăsit demult băncile şcolilor să simtă emoţia noului început.

În curtea Colegiului Naţional de Informatică „Tudor Vianu”, unul dintre liceele de renume din Capitală, lumea începe să se adune, deşi mai este o jumătate de oră până la începerea festivităţii de deschidere a noului an şcolar. Se simte bucuria revederii, cu îmbrăţişări entuziaste şi poveşti spuse pe nerăsuflate, deşi mai toţi elevii încearcă să păstreze o atitudine detaşată.

În zona cea mai aglomerată, în spatele liceului, unde se fumează, orice efuziune de sentimente este reprimată. Câţiva băieţi înalţi, cu părul lung şi cu cărare pe o parte spun impasibili că nu se bucură că începe şcoala. „De ce? Pentru că asta ar răspunde orice om normal”, consideră puştii de a X-a, care, iscodiţi mai insistent, admit că au totuşi o pasiune: informatica. Un coleg de-al lor, mai puţin apatic, e fericit că a început şcoala din cauza boboacelor.

Robert, un elev ce tocmai începe clasa a XII-a mărturiseşte, nu aşa radical ca cei din clasele mai mici, că e nostalgic când se gândeşte că anii liceului au trecut aşa de repede. Vrea să devină designer de jocuri pe calculator şi, într-o combinaţie de română cu engleză, spune că îi va fi dor de şcoală. 

Încep iar temele

În alt colţ al curţii, înconjurate de părinţi, fetele de clasa a VIII-a sunt emoţionate. Diana s-a pregătit de ieri dup-amiază de ziua cea mare, a ascultat muzică pozitivă şi s-a gândit la toate lucrurile amuzante pe care le va face în noul an şcolar. Toată dimineaţa a probat haine, pentru că i-a fost greu să se hotărască cu ce ar fi cel mai potrivit să se îmbrace astăzi. Lângă ele, un grup de puşti în cămăşi albe, singurii din curte îmbrăcaţi cu ceva asemănător uniformelor de odinioară, se plâng de perspectiva temelor ce vor începe să nu le mai dea pace. Dar astăzi au scăpat.

Supraveghere video în şcoli

La Şcoala numărul 11 „Ion Heliade Rădulescu” par a fi mai mulţi părinţi decât copii. Toţi eleganţi şi emoţionaţi se străduiesc să-şi ţină pe lângă ei copiii plictisiţi de discursul festiv al directorului şcolii. „Vă anunţăm că de acum vă supraveghează un ochi video care ne va ajuta să identificăm elevii care nu ne onorează cu faptele lor”, spune ea asupru. O bunică crede că măsura supravegherii video e exagerată pentru o şcoală generală, dar mamele spun că e util. Elevii însă nu par foarte impresionaţi. O fată din clasa a V-a, cu părul vopsit şi machiată, consideră că anul acesta va fi cel mai greu pentru că prietena ei cea mai bună s-a mutat la alt liceu. Lângă ea, un coleg de clasă pare cu totul absorbit în consola lui portabilă playstation.

Coridoarele Colegiului Naţional „Sfântul Sava” arată ca într-o zi obişnuită de şcoală. Aici, festivitatea de deschidere a avut loc la ora 9.00, iar pentru ora 13.00 sunt programate orele de dirigenţie, aşa că toată lumea stă, grupuri-grupuri, prin faţa claselor. Două fete înalte şi serioase spun că sunt decise să se pună serios pe treabă căci, odată cu vacanţa, şi huzureala lor s-a terminat. Deşi sunt clasa a 10-a şi nu au presiunea niciunui examen important, performanţa se poate obţine doar cu muncă şi perseverenţă, conchid cele două eleve.

Terase pline cu elevi

La amiază, centrul Bucureştiului este arhiaglomerat. Terasele cafenelelor şi ale fast-foodurilor sunt pline până la refuz cu elevi ce sărbătoresc reînceperea şcolii şi revederea cu prietenii. Cinci elevi de la Colegiul Romano-Catolic „Sfântul Iosif”, în uniformă, pe o terasă din Piaţa Romană, pun la cale o petrecere de început de an la unul dintre ei acasă. Ei spun că au aşteptat toată vara să înceapă şcoala.

Şi comercianţii de flori au avut motive de bucurie astăzi. Au făcut aprovizionări serioase zilele trecute şi sunt mulţumiţi că estimările lor au fost inspirate: astăzi li s-au dublat vânzările de flori. Numai cei care nu se află în vecinătatea şcolilor sunt nemulţumiţi: „Ne-am pus multe speranţe în ziua asta, dar n-are lumea bani”, spune resemnat unul dintre aceştia.