FOTO Cum s-au transformat blocurile comuniste în „colivii“ şi de ce Casa Poporului şi Biblioteca Naţională sunt considerate construcţii nereuşite
0Bucureştiul este într-o continuă schimbare, iar clădirile noi apar în Capitală ca ciupercile după ploaie. Însă, nu toate sunt considerate nişte construcţii reuşite, iar unele dintre ele au fost declarate de arhitecţi şi de presa internaţională ca fiind printre cele mai urâte din lume.
Casa Poporului „a reuşit“ să ocupe poziţia a treia într-un top realizat de CNN în urmă cu doi ani. Clădirea-mutant construită la ordinul dictatorului Nicoale Ceauşescu în inima Capitalei este considerată de unii specialiştii o construcţie destul de nereuşită, ocupând în anul 2012 locul trei într-un top realizat de CNN în ceea ce priveşte cele mai urâte clădiri din lume.
Potrivit postului de televiziune, cel mai urat aspect al clădiri ar fi risipa de spaţiu. De asemenea, CNN nota atunci că puţine clădiri au mai fost aşteptate cu un aşa entuziasm cum a fost aşteptată ridicarea clădirii pe care şi-au dorit-o şoţii Ceauşeascu, cu toate că pentru a fi construită a fost ras un cartier întreg de pe harta Bucureştiului: cartierul Uranus.
Casa Poporului a fost gândită de arhitecta Anca Petrescu, care şi-a pierdut viaţa după ce a fost implicată într-un accident rutier. Clădirea are peste 1.100 de camere, 12 etaje înălţime, dar şi câteva niveluri subterane.
În subteran se găsesc două buncăre antiatomice şi un adăpost antiaerian în stare de funcţionare. Galerii care se întind pe câteva niveluri şi tuneluri de fugă sunt părţi normale ale unei asemenea construcţii, după cum povestea Anca Petrescu în primăvara anului 2013 pentru Adevărul: “Dacă în cazuri de urgenţă cineva se adăposteşte în buncărele de sub Casa Poporului, trebuie să iasă de acolo într-un fel sau altul. Acesta este rostul unor tuneluri de fugă. Cât despre un oraş plutitor subteran, nici nu poate fi vorba” .
„Biblioteca Naţională este ca o gară mare“
Arhitectul Crişan Atanasiu a declarat, pentru Adevărul, că o altă clădire gândită nepotrivit este cea care adăposteşte Biblioteca Naţională. „Aici s-au folosit două materiale îm mode special: aluminiu şi sticlă. Este păcat pentru că vorbim despre o clădire culturală, reprezentativă şi de fapt arată ca o gară mare“, povesteşte specialistul.
Blocurile cu balcoane închise, un dezatru estetic
Un alt exemplu întâlnit la tot pasul în Bucureştiu sunt blocurile construite pe vremea lui Ceauşeascu, care au fost gândit de arhitecţii de atunci ca având balcoanele deschise. Acum, tot mai mulţi oameni au început să îşi închidă balcoanele, fiecare cu geamuri pe care le consideră mai potrivite,, ajungându-se la un adevărat dezastru estetic, după cum precizează Atanasiu.
„Închiderea balcoanelor este un fel de crimă cu premeditare. Blocurile aveau o arhitectură care se baza şi pe aceste balcoane. Acum arată ca nişte colivii“, explică arhitectul Atansiu.
O altă problemă care ţine de aspect apare în cazul blocurilor care au fost vopsite, parţial sau integral, în culori puternice care nu se potrivesc deloc cu zona în care sunt amplasate clădirile.
Pe aceeaşi temă: