EXCLUSIV. Pădurile din jurul Bucureștiului nu vor mai putea fi tăiate din această toamnă

Semnat în acest an, Memorandum-ul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor, document ce presupune și adoptarea legii pentru protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi a Capitalei, va stabili un etalon pentru protejarea pădurilor din jurul orașelor din România.

Memorandumul a fost semnat de mulți înalți oficiali, cel mai recent fiind premierul Marcel Ciolacu.

Senatul a adoptat în această primăvară, în cadrul votului comun pentru noul cod silvic, cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă și trei abțineri, proiectul de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov.

De asemenea, Senatul a votat și pentru protejarea și conservarea arborilor remarcabili din Fondul Forestier Național prin noul cod silvic, după ce Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a obținut, printr-o asumare instituțională fără precedent, susținerea oficială a Ministerului Mediului pentru aceștia.

Pentru ca protejarea pădurilor din judul Bucureștiului să devină realitate și lege, mai este necesar doar votul în plen în Camera Deputaților, forul decizional legat de acest proiect important.

Deputații ar putea vota proiectul de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov în luna iunie, dar cum până la finalul sesiunii parlamentare mai sunt două săptămâni, e greu de crezut că acest lucru se va întâmpla. Drept urmare, cel mai probabil, proiectul de lege va fi votat în plenul Camerei Deputaților în luna septembrie, urmând a deveni de atunci lege de facto. Practic, din toamnă, pădurile din jurul Bucureștiului nu vor mai putea fi tăiate.

Centura Verde București-Ilfov (www.centuraverde.ro) este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, cât și de mitigare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluții sistemice ce presupune și o semnificativă componentă de mediu.

Inițiatorii platformei civice sunt Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Rețeaua pentru Natură Urbană. „Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan.

”Practic, prin viitoarea lege se va interzice orice fel de tăiere comercială în pădurile din Ilfov. Se suspendă orice amenajament de tăiere.Vor fi permise doar unele tăieri legate de îngrijirea pădurii sau reconstrucție ecologică. În termen de doi ani, Primăria Municipiului București și Consiliul Județean Ilfov sunt obligate să facă planul de management al acestor păduri”, a declarat Alex Găvan pentru ”Adevărul”.

Legat de pădurile din jurul Bucureștiului, reglementările legale vor include și latura recreațională, astfel încât oamenii să se poată plimba pe potecile din acest păduri.

Ilfovul, ”zonă cu deficit de vegetație forestieră”

Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetație forestieră”.

Majoritatea acestor păduri din județ sunt încadrate ca "păduri cu funcții de protecție, predominant sociale". Realitatea din teren este evidenta și arată, din păcate, altceva. Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 și 5000 de camioane cu lemne. O cantitate semnificativă, date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ.

Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cel mai mare cost social cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro.

Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică, dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani.

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București și multe alte orașe.