Achiziția care poate goli bugetul STB. Despăgubiri de aproape 170 milioane de euro, obținute în instanță de un grup de firme

Societatea de Transport București a pierdut definitiv în instanță disputa privind anularea procedurii de achiziție a 40 de tramvaie de 18 metri, câștigată de o asociere între Electroputere VFU Pașcani și Reloc Craiova, firme deținute de omul de afaceri Gruia Stoica, care la licitație au prezentat licența pentru un tramvai produs în Federația Rusă. Curtea de Apel București a respins atât plângerea STB, cât și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, menținând astfel deciziile anterioare ale instanțelor, prin care cele două societăți au obținut despăgubiri de până la 300.000 de euro pe zi. În total, potrivit calculelor „Adevărul”, dacă nu intervin alte aspecte juridice, STB datorează grupului patronat de Gruia Stoica aproximativ 167 milioane de euro.

STB a lansat, în septembrie 2019, când administrația locală era condusă de Gabriela Firea, o procedură de achiziție pentru 40 de tramvaie din gama de 18 metri, cu posibilitatea extinderii la încă 60 de unități. Scopul declarat era înlocuirea tramvaielor Tatra T4R, fabricate în anii '70. La licitație s-au prezentat două asocieri: Electroputere VFU Pașcani – Reloc Craiova, ambele din Grupul Grampet al omului de afaceri Gruia Stoica, și Asocierea Astra Vagoane – CRRC Qingdao.

Câștigătoare a fost desemnată asocierea din grupul lui Gruia Stoica, deși niciuna dintre cele două firme nu produsese vreodată un tramvai. VFU Pașcani modernizase, la acea dată, 17 tramvaie: 16 tramvaie GT4 Armonia pentru Timișoara și un tramvai GT4 M pentru Iași.

Deși licitațiile organizate anterior pentru achiziția de mijloace de transport în Capitală impuneau cerințe stricte privind experiența firmelor participante și existența unei serii de fabricație pentru vehiculul ofertat, de această dată STB a adoptat condiții mult mai permisive. Instituția a solicitat participanților doar dovada livrării sau furnizării, în ultimii cinci ani, a minimum 20 de „vagoane” și prezentarea licenței unui tramvai omologat.

Observând că există riscul de a-i fi exclusă de la licitație oferta, unul dintre ofertanți, cel mai probabil firmele din grupul „Grampet”, au cerut dovedirea experienței și cu ducerea la îndeplinire a unor contracte de „modernizare/reconstrucție”.

Ca urmare a solicitării, STB a emis o erată prin care a modificat fișa de date, permițând ca experiența să fie dovedită și prin livrarea de vagoane „modernizate sau reconstruite”.

Cu toate acestea, firmele lui Gruia Stoica, care dețineau doar 17 tramvaie „modernizate/reconstruite”, nu îndeplineau în continuare condiția de participare. Cel mai probabil, STB a interpretat termenul „vagon” în sens larg, incluzând și vagoanele de tren. Chiar și așa, rămânea însă întrebarea esențială: ce licență de tramvai a prezentat VFU la licitație?

Un răspuns a fost oferit de Feliks Vinokour, proprietarul PK Transportnye Sistemy, care s-a lăudat, într-o conferință de presă desfășurată la vremea respectivă, că tramvaiele produse de compania sa vor fi livrate în București.

„Când am lansat tramvaie, ni s-a spus că nimeni nu le va cumpăra de la tine, poate doar Moscova și Sankt Petersburg. Dar acum există deja 350 de mașini Vityaz în funcțiune la Moscova, tramvaiele noastre sunt exportate în Daugavpils și București. Regiunile rusești nu rămân în urmă – de exemplu, Ulan-Ude a achiziționat 15 tramvaie mai mici Leu,” a afirmat Vinokour, citat de business-vector.info.

Analizând portofoliul PK Transportnye Sistemy, reiese că doar tramvaiele Bogatyr și Bogatyr-M se încadrează, chiar dacă parțial, în cerințele din caietul de sarcini. Ambele modele au o lungime de 19 metri, în timp ce STB permite participarea tramvaielor cuprinse între 17 și 21 de metri. Totuși, VFU ar fi fost nevoită să efectueze modificări la ecartament.

Potrivit informațiilor publicate pe forum.metrouusor.ro, PK TS a fost înființată în anul 2013 de fostul departament de proiectare al gigantului UKVZ. Compania deține în portofoliu opt tipuri de tramvaie, un troleibuz și un autobuz electric.

PK TS a livrat 350 de tramvaie Vityaz-M la Moscova și 40 de tramvaie Bogatyr la Sankt Petersburg.

Compania are două locații de producție, în Sankt Petersburg și Tver. De altfel, chiar președintele rus Vladimir Putin a vizitat în ianuarie 2018 uzina din Tver, unde s-a întâlnit cu Feliks Vinokour.

Nicușor Dan a refuzat tramvaiele

Pe 31 decembrie 2020, după ce Nicușor Dan preluase conducerea Primăriei Capitalei, directorul general al STB de la acea vreme, Mihai Petcu, a anulat procedura de achiziție, la solicitarea primarului general. Nicușor Dan motiva că tramvaiele de 18 metri sunt utile doar pe câteva trasee secundare, că prețul unui astfel de vehicul era apropiat de cel al unui tramvai din clasa 27 – 36 de metri, că durata de viață era de doar 17 ani față de garanția de doar doi ani, semnificativ mai mică decât cei cinci ani oferiți de Astra Vagoane Călători pentru tramvaiele deja achiziționate.

„STB l-a contractat fără să aibă buget pentru el. Bugetul ar fi urmat să vină de la municipalitate. Între timp, în aceeași perioadă, a fost un control al Curții de Conturi care a spus că tipul acesta, ca o entitate să facă achiziții pe banii alteia, nu este permis. Și atunci nu am putut să semnăm. O spunem și direct, din punct de vedere economic, nu este un contract viabil, pentru că acelea sunt tramvaie de 18 metri care costă aproape cât costă acestea de 36 de metri. Din această complicație juridică, o să se pronunțe instanțele până la urmă. Nimeni nu poate obliga Consiliul General să aloce bani pentru o licitație pe care a făcut-o STB-ul. Deci, până la urmă, posibil să ajungem la niște despăgubiri de ordinul câtorva milioane de lei pentru că nu se poate onora acest contract”, declara Nicușor Dan, în martie 2022.

Pe lângă toate acestea, exista problema licenței din Federația Rusă, stat ce reprezintă principala amenințare de securitate la adresa României, sancționat internațional în urma agresiunii militare asupra Ucrainei. Pe 6 septembrie 2022, Nicușor Dan a sesizat acest caz Direcției Naționale Anticorupție invocând inclusiv acest aspect.

„Opțiunea STB a fost pentru VFU Pașcani care aducea componente din Rusia și vindea apoi la prețuri majorate. Situația de fapt este agravată și de faptul că VFU Pașcani a introdus în instanță o cerere de penalități în valoare de 1% pe zi din valoarea contractului până la încheierea contractului cu STB”, a precizat actualul șef al statului la momentul respectiv.

27 milioane de lei - primul set de penalități pentru STB

Nemulțumită de anularea procedurii, „Grampet” a formulat contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), care a admis solicitarea societăților. Ulterior, STB a atacat decizia la Curtea de Apel București, cerând menținerea măsurii de anulare a licitației, însă instanța a respins apelul operatorului municipal. În urma acestor decizii succesive ale instanțelor, „Grampet” a cerut și obținut, pe 17 februarie 2022, cu câteva zile ca Federația Rusă să invadeze Ucraina, executarea silită a STB în vederea finalizării procedurii de achiziție. 

Cum STB a refuzat în continuare semnarea contractului, firmele și-au continuat lupta juridică. Pe 7 noiembrie 2024, la solicitarea firmei care conducea asocierea, Electroputere VFU Pașcani, Judecătoria Sectorului 1 a condamnat STB la plata unor penalități de 27,4 milioane de lei, asta doar pentru perioada 12.12.2023 - 12.03.2024. Altfel spus, aproximativ 300.000 de lei (60.000 de euro) pentru fiecare zi de întârziere. STB a făcut apel la Tribunalul București, însă instanța a menținut decizia de la fond.

Între timp, „Grampet” a deschis un nou litigiu, tot la Judecătoria Sectorului 1, instanță care a decis definitiv obligarea STB la plata unor penalități de 0,5% din valoarea contractului, echivalentul a 1,52 milioane de lei pe zi (aproximativ 300.000 de euro). Potrivit unui calcul realizat la data de 21 martie 2026, penalitățile acumulate exclusiv în baza acestei hotărâri se ridică la 718,9 milioane de lei (circa 140 milioane de euro).

STB schimbă strategia, dar fără succes

După seria de procese pierdute în fața grupului controlat de Gruia Stoica, STB și-a schimbat strategia. Compania a recunoscut de jure rezultatul licitației și a notificat câștigătorul să transmită documentele necesare pentru semnarea contractului, inclusiv prelungirea valabilității ofertei depuse în 2019. Societățile controlate de Gruia Stoica nu au furnizat însă documentele solicitate, nu au constituit garanția de bună execuție și nici nu și-au prelungit oferta. În aceste condiții, STB a anunțat pe 24 septembrie 2025, printr-un comunicat, anularea procedurii de achiziție.

„Decizia survine ca urmare a imposibilității obiective de finalizare a contractului, întrucât ofertantul desemnat câștigător nu a transmis garanțiile și documentele necesare pentru prelungirea valabilității ofertei, în ciuda demersurilor și solicitărilor repetate adresate de STB, în scopul finalizării procedurii de achiziție sectorială. Neîndeplinirea acestor obligații a condus la încetarea valabilității ofertei și a garanției de participare, creând un impediment definitiv pentru semnarea contractului”, se arată în comunicat.

„Grampet” a contestat anularea la CNSC și a obținut din nou câștig de cauză, pe 5 noiembrie 2025. STB a contestat decizia la Curtea de Apel, care la începutul acestui an a respins atât plângerea, cât și cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Mai exact, STB solicitase ca CJUE să interpreteze legislația europeană având în vedere că tramvaiele respective ar urma să fie produse în baza unei licențe din Federația Rusă, stat aflat sub sancțiuni internaționale. 

Într-un răspuns transmis la solicitarea „Adevărul”, conducerea STB evită să spună cum va aborda în continuare acest caz, subliniind că se află în așteptarea motivării instanței.

Fost director STB: „Problema esențială a fost și rămâne lipsa unei poziții bugetare”

Contactat de „Adevărul” pentru a lămuri această situație, directorul STB la momentul desemnării câștigătoarei licitației, Alexandru-Hazem Kansou, în prezent consilier general PSD, a explicat cǎ procedura fusese lansată în mandatul fostului director, Andrei Creci, în baza unei hotărâri a Consiliului General. Cu toate acestea, STB a nu putut semna contractul, spune Kansou, din cauza lipsei alocărilor bugetare de la Primăria Capitalei. La vremea respectivă, PMB avea conturile poprite în urma diferendului cu familia Constanda. 

„Ieșirea din această situație se putea face în mai multe moduri, dacă ne uităm cronologic la cum au evoluat lucrurile. Procedura de la STB a fost inițiată în 2019, iar în iulie 2020 mi-a fost transmis raportul de atribuire întocmit de comisie, care desemna câștigătorul. Am avizat raportul, conform legii, și am informat Primăria Generală asupra stadiului procedurii. Problema majoră a fost însă că, între timp, în urma unei rectificări bugetare, fondurile alocate achiziției au fost reduse. Am transmis atunci solicitări către primărie pentru asigurarea unei poziții bugetare necesare semnării contractului, însă în contextul electoral de atunci nu existau resurse disponibile”, a explicat Alexandru-Hazem Kansou.

În opinia sa, conducerea STB ar fi trebui ca după izbucnirea războiului din Ucraina să semneze contractul, fapt ce ar fi pus „Grampet” în poziția de a nu putea livra ce a promis la licitație, având în vedere sancțiunile internaționale stabilite împotriva Federației Ruse.

„Ulterior, după plecarea mea, procedura a fost anulată de noua conducere a STB, iar de acolo au urmat litigii în instanță care au condus, în timp, la situația actuală, inclusiv la acumularea penalităților. Din punctul meu de vedere, existau momente în care situația putea fi gestionată diferit, mai ales după izbucnirea războiului, când a devenit evident că furnizorul nu mai putea onora contractul în condițiile inițiale. La momentul licitației nu exista nicio problemă legală privind proveniența componentelor, însă ulterior sancțiunile au schimbat complet contextul. Se putea demonstra imposibilitatea îndeplinirii condițiilor contractuale și se putea închide situația fără aceste consecințe. Problema esențială a fost și rămâne lipsa unei poziții bugetare. Pentru semnarea contractului nu era nevoie de întreaga sumă, ci doar de deschiderea unei linii bugetare, având în vedere că vorbim despre un contract multianual, cu plăți etapizate. Din câte știu, această deschidere nu a fost realizată”, subliniază fostul director STB.

El susține că singura în măsură să deblocheze această problemă este Primăria Capitalei, având în vedere că STB nu dispune de resurse financiare și nici de un patrimoniu foarte însemnat.

„În prezent, situația este blocată între obligația de a respecta hotărârile judecătorești, care impun semnarea contractului, și imposibilitatea STB de a face acest lucru fără acoperire bugetară. Fără intervenția Primăriei Generale, care nu presupune neapărat alocarea efectivă a banilor, ci doar crearea cadrului bugetar, nu se poate debloca situația. Pe de altă parte, există posibilitatea unei negocieri cu societatea respectivă, inclusiv pe baza penalităților acumulate, care sunt, în opinia mea, extrem de mari. Situația actuală, în care penalitățile zilnice pot depăși valoarea contractului, este una anormală. Un alt aspect important este că STB nu are patrimoniu propriu relevant, nu deține depouri, autobaze sau majoritatea vehiculelor, ceea ce înseamnă că nu poate accesa credite și nu poate garanta financiar. Toate aceste elemente depind de Primăria Generală, ceea ce face imposibilă orice acțiune unilaterală a STB”, subliniază actualul consilier general PSD.

El consideră că, în contextul actual, „Grampet” are mai multe de câștigat în situația actuală decât ar avea dacă STB ar finaliza în cele din urmă semnarea contractului.

„În lipsa unei coordonări reale între Primăria Generală și STB, această situație va continua să genereze pierderi. Pentru autorități este o situație foarte dificilă, iar pentru cetățeni, în final, consecințele sunt negative. În condițiile actuale, pe baza termenilor contractuali inițiali, este greu de crezut că furnizorul mai poate livra. Fără o actualizare a condițiilor economice, contractul devine practic imposibil de executat. În același timp, există riscul ca situația actuală să fie, paradoxal, mai convenabilă pentru furnizor decât pentru autorități. Pentru STB și pentru Primăria Generală, însă, continuarea în această formă este o pierdere certă”, a declarat pentru „Adevărul” Alexandru-Hazem Kansou.

„Adevărul” a solicitat puncte de vedere atât de la primarul general, Ciprian Ciucu, cât și de la viceprimarul Stelian Bujduveanu, însă niciunul nu a oferit un răspuns până la momentul publicării acestui material. De asemenea, am solicitat, fără un răspuns pana la momentul publicării articolului, și punctul de vedere al omului de afaceri Gruia Stoica.