Remus Truică rămâne încă 30 de zile în arest la domiciliu. Magistraţii Curţii de Apel Braşov au respins propunerea de arestare preventivă

Magistraţii Curţii de Apel au respins propunerea de arestare preventivă a procurorilor pe numele lui Remus Truică, dar au prelungit arestul la domiciliu cu încă 30 de zile.

Procurorii DNA Braşov au decis joi să ceară Curţii de Apel Braşov înlocuirea măsurii de arest la domiciliu cu cea a arestului preventiv în cazul omului de afaceri Remus Truică, cercetat în dosarul retrocedărilor ilegale. Potrivit procurorilor arestarea preventivă  este necesară deoarece există indicii că Remus Truică ar fi săvârşit şi alte infracţiuni faţă de cele de care a fost acuzat iniţial. Magistraţii Curţii de Apel au respins însă solicitarea procurorilor, dar au decis prelungirea arestului la domiciliu pentru Remus Truică. La ieşirea din sediul Curţii de Apel Braşov, Remus Truică a declarat doar atât. „Mai stăm acasă 30 de zile“.

În decembrie anul trecut Remus Truică a fost acuzat de retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa. De atunci omul de afaceri se află în arest la domiciliu. Acum dosarul a fost extins şi la retrocedarea ilegală a 47 de hectare de pădure situată în localitatea Snagov. În total prejudiciul  se ridică la 136 de milioane de euro.

Remus Truică este acuzat de constituire de grup infracţional, trafic de influenţă, spalare de bani, complicitate la abuz în serviciu şi dare de mită.

În dosarul extins al retrocedărilor ilegale mai sunt cercetaţi  priţul Paul al României, avocatul Robert Roşu, Dan Andronic, Claudiu Mateescu, Marius Marcovici, fost consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole, Apostol Muşat, primar în Snagov la momentul comiterii faptelor, Nicolae Jecu, prefect în Snagov la momentul comiterii faptelor, Nicolae Dima, secretar în primăria Snagov, dar şi Teodor Chiriac, director tehnic la Direcţia Silvică Ilfov.

Potrivit procurorilor anticorupţie, începând din anul 2006, Prinţul Paul i-a promis lui Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional, o cotă  parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica.