Patru braşoveni au primit diploma de Tezaur Uman Viu de la preşedintele Klaus Iohanis
0Printre cei premiaţi s-au numărat coregraful Ioan Pumnea, cojocarul Dumitru Sofonea din Drăguş şi Barko Etelca o maestră a încondeiatului ouălelor. Regretatul Nicoale Purcărea, un cunoscut sculptor şi supravieţuitor al Fenomenului Piteşti a primit o diplomă post mortem.
Ministerul Culturii în colaborare cu Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi Academia Română au organizat Gala Tezaure Umane Vii, un program iniţiat de UNESCO şi care prevede păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural. Programul a reuşit să pună în evidenţă activitatea meşterilor populari care, cu trudă, tradiţie şi pasiune, şi-au dedicat viaţa învăţând din „tată în fiu” din tainele meşteşugurilor populare şi pe care le-au promovat atât la nivel naţional cât şi internaţional contribuind la imaginea României în lume.
Din judeţul Brasov au fost declarate Tezaure Umane Vii, Dumitru Sofonea - cojocar din satul Drăguş, Barko Etelca - titlu acordat pentru încondeierea ouălor şi Ioan Pumnea - coregraf. În cadrul Galei de la Bucureşti, s-a acordat diplomă post-morten şi lui Nicolae Purcărea, meşter în crestături şi sculptură în lemn din Şcheii Braşovului, decedat în septembrie 2015. Nicolae Purcărea s-a născut în 13 decembrie 1923, în Scheii Braşovului şi a trecut prin aproape toate închisorile comuniste. A suferit la Piteşti, Poarta Albă, Valea Neagră, Craiova, Gherla, Codlea, Culmea, Periprava, Galaţi, Jilava şi şi-a încheiat perioada de detenţie la Aiud. 20 de ani a fost închis şi a îndurat torturi greu de imaginat. După ce a fost eliberat s-a refugiat în sculptură. Pasiunea pentru artă a dobândit-o în temniţele comuniste, iar cu timpul a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi sculptori din România.
Barko Etelca a deprins drag pentru încondiatul ouălelor de la tatăl ei. Din 1991 şi până acum a acreat peste 100 de modele, fiecare dintre ele având un mesaj. A promobvat tehnica în ţară şi peste hotare. A organizat mai multe ateliere de încondeiat ouă şi le-a arătat tinerilor şi elevilor din Braşov ce înseamnă această artă.
Cojocarul care i-a făcut pieptar Regelui Mihai
Cojocarul Dumitru Sofonea (78 de ani) este emblema satului Drăguş, din Ţara Făgăraşului. Este celebru în toată lumea. Nea Dumitru este printre ultimii oameni care mai cunosc tainele acestui meşteşug în România, iar pieptarele sale (n. r. – veste din piele, devenite simboluri ale satului) au făcut înconjurul lumii. Printre cei care cărora nea Dumitru Sofonea le-a făcut cojoace şi pieptare se numără regele Mihai, un copil al lui Tudor Arghezi care a fost chiar senator în Elveţia, Nicolae Ceauşescu, regina Elisabeta, principesa Margareta, părintele Cristian Pomohaci, Ion Ţiriac, dar şi ambasadori, şefi de stat şi de guvern români şi străini.
Ioan Pumnea, omul care a făcut cunocut dansul popular peste tot în lume
Ioan Pumnea s-a născut la 15 octombrie 1933 în satul Dăişoara, comuna Ungra, puternică vatră folclorică. Familia a contribuit la dragostea pentru folclor, mama fiind o talentată interpretă de cântece populare, iar tatăl un instrumentist de valoare în fanfara din localitate. Ioan Pumnea a montat primul dans popular scenic Raţa, dansurile Căluşerul, Banul Mărăcine, Bătuta, Fecioreasca, Învârtita pe sub mână, Mărunţişurile (dansuri ca Hodoroaga, Hora din Moldova devenită şi Hora Junilor etc.).
De-a lungul prestigioasei sale activităţi, Ioan Pumnea înfiinţează ansambluri de datini şi tradiţii populare în scopul transmiterii şi valorificării tezaurului folcloric (dans, cântec, obicei, port popular) la Dăişoara, Rupea, Paloş, Caţa, Comăna, Cuciulata, Felmer, Viştea, Drăguş, Copăcel, Dumbrăviţa şi Teliu. A înfiinţat ansambluri folclorice de cântece şi dansuri la casele de cultură din oraşele Făgăraş, Codlea şi Săcele