O româncă de Cartea Recordurilor: a fost prima femeie inginer silvicultor din lume

Aurora Gruescu a fost o deschizătoare de drumuri pentru toate femeile care ulterior au făcut carieră într-o lume a bărbaţilor.

Aurora Gruescu s-a născut pe 11 mai 1914, în localitatea Oituz din judeţul Bacău. A fost fiica învăţătorului Chiriac Dragomir. De mic copil şi-a dorit să urmeze silvicultura, deşi la acea vreme era un domeniu exclusiv al bărbaţilor. A avut cinci fraţi, iar copilăria şi-a petrecut-o înconjurată de pădure. Era o împătimită a drumeţiilor şi a tot ceea ce însemna contactul cu natura. Unul dintre fraţii ei a devenit silvicultor, iar Aurora Gruescu a decis că acesta va fi şi drumul ei în viaţă.

Părinţii au încercat să o convingă să urmeze Medicina, să devină doctor, pentru că era o meserie mai pentru fete. Ca să nu îi supere, tânăra Aurora Gruescu nu le-a spus că nu vrea să fie medic şi chiar a dat examen şi a urmat o lună cursuri de medicină. Era însă supărată, iar fratele ei mai mare, silvultor de meserie, a dus-o să dea examen la Facultatea de Silvicultură, care făcea parte din Institutul Politehnic din Bucureşti. Se întâmpla în 1933, iar Aurora a promovat cu brio.

A mers la cursuri alături de 130 de băieţi. Nu a deranjat-o niciodată că era singura fată din şcoală. Nu a avut însă o studenţie uşoară. Colegii au încercat să-i facă viaţa un calvar şi să o convingă să renunţe, fiind încurajaţi de decanul de atunci, Vintilă Stinghe care era convins că o femeie nu poate face faţă muncii de teren pe care o implica această meserie.

„Doi ani nu mi-a vorbit colegul meu de bancă, zicea că n-are ce să discute cu o fată despre probleme care sunt ale bărbaţilor. Atunci, prejudecăţile se manifestau foarte puternic şi printre intelectuali. De-abia când am avut primul post la Casa Pădurilor Statului am simţit că sunt tratată altfel, deşi aveam un salariu mai mic decât o pensie“, povestea Aurora Grupescu într-un interviu citat de Enciclopedia Română.

Carieră strălucită

A absolvit facultatea şi a fost silvicultor timp de 35 de ani din 1938 şi până la pensionare în 1973. A contribuit decisiv la primul plan de împădurire naţională şi a descoperit tehnici care au reuşit să lupte cu succes împotriva dăunătorilor care infestaseră pădurile din jurul capitalei. A fost considerată un duşman al regimului comunist mai ales pentru că nu acceptat să fie membru de partid.

Aurora Gruescu a fost membru de onoare al Societăţii „Progresul Silvic“, filiala Prahova, membru de onoare al Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, al Ministerului Apei, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. A fost nominalizată de «The American Biographical Institute» pentru titlul de personalitate a anului 1997. A obţinut Medalia de Argint la Expoziţia filatelică binaţională România – Israel. A deveni şi cetăţean de onoare al oraşului Buşteni.

A fost prima femeie inginer silvicultor din România şi din lume şi a intrat în Cartea Recordurilor. În 16 februarie 2000 a primit o scrisoare de la vicepreşedintele Societatii „Progresul Silvic“, Cristian D. Stoiculescu, prin care i se confirma faptul ca este prima femeie inginer silvic din lume. S-a stins în anul 2005, tot lângă pădure unde şi-a trăit bătrâneţea.

Respectată de colegi

Marii silvicultori au României o privesc ca pe o deschizătoare de drumuri şi un mare expert în domeniu. „Aurora Gruescu a fost cea care a deschis şi altor femei drumul în silvicultură. Dar nu numai atât, a fost, ca inginer silvic, un specialist foarte bun. A făcut lucruri bune şi şi-a lăsat, astfel, amprenta peste tot pe unde a trecut“, a declarat Alexandru Beldie, primul doctor în silvicultură din România.

Şi profesorii de acum o privesc ca pe o somitate în domeniu. „ A fost un inginer excepţional, un vizionar la acea vreme. Şi-a câştigat respectful tuturor prin proiectele şi ideile pe care le-a avut. Cred că a avut un rol hotărâtor în acest domeniu şi este un exemplu pentru toţi tinerii care vor să urmeze această meserie, indiferent că sunt fete sau băieţi“, a spus Mircea Creţu, silvicultor braşovean.

Pe aceeaşi temă:

Top 10 personalităţi de origine română cu valoare universală

Români de geniu. Emil Cioran, eternul student. Viaţa nevăzută a filosofului îndrăgostit de România