FOTO 47 de ani de când Braşovul a devenit municipiu. De la un simplu cătun la unul dintre cele mai bogate oraşe ale ţării în doar 100 de ani
0Dacă la 1900, Braşovul era un simplu cătun cu sate izolate, în perioada interbelică a înflorit. Dezvoltarea a continuat şi în comunism, dar şi după 1990. Acum Braşov este unul dintre cele mai puternice oraşe din România.
În 1930 Braşovul era renumit pentru sporturile de iarnă şi câteva fabrici. Situaţia avea însă să se schimbe radical, iar oraşul nu a fost afectat de marea criză economică din perioada interbelică.
Între 1928 şi 1938 s-au construit cele mai multe clădiri la Braşov, majoritatea fiind şi astăzi în picioare. S-au cheltuit atunci 60 de milioane de lei. Alte 32 de milioane de lei s-au folosit pentru asfaltarea drumurilor, iar alte 25 de milioane pentru reţele de canalizare, fântâni şi captarea de izvoare.
Braşovul arăta ca un oraş din occident, cu restaurant cochete şi celebra piaţă a negustorilor (actual Piaţa Sfatului). În 1928 s-a construit Şirul Iorga, unde s-au înălţat case în stil neo-românesc. Case după acelaşi model erau ridicate mai sus pe actuala stradă Eminescu. Saşii, cei mai vechi locuitori ai cetăţii, se plângeau că românii îşi construiesc case prea împodobite.
Gara a fost construită în 1873, iar la începutul secolului actualul parc era un maidan, unde se strîngeau căruţele negustorilor, în zi de târg. Piaţa Sfatului se numea Târgul Grâului, şi era plină de tonete cu zarzavat la care vindeau ţărănci. Pavajul era din pietre de râu. Tot acolo, pe Şirul Grâului, era Corso, unul din locurile preferate de plimbare ale braşovenilor. La fel şi actuala stradă Hirscher. În altă parte era piaţa de peşte, unde se găseau din belşug bucăţi de nisetru, morun, ştiuci şi cegă. Lumea bună se plimba pe aleea din Livada Poştei, între Rectoratul de acum şi Biblioteca Judeţeană. Era acolo Restaurantul Transilvania, castani şi un chioşc cu fanfară.
În 1930 în Braşov erau peste 4.500 de firme, iar economia duduia. Oraşul avea 6.589 de clădiri şi o populaţie de 59.234 de persoane.
Dezvoltare şi în comunism
Braşovul s-a dezvoltat şi în peioada comuniştilor când au apărut marile fabrici de stat: Steagu Roşu, Tractorul, Hidromecanica şi Rulmentul. Aici au lucrat până la revoluţie peste 100.000 de oameni, iar Braşovul a fost considerat unul dintre cele mai importante oraşe industriale ale ţării. În 16 februarie 1958 Braşovul a devenit municipiu, o recunoaştere a forţei sale economice. Tot în communism s-au construit cartierele oraşului şi hotelurile celebre Aro Palace şi Capitol.
De la industrie la turism
Braşovul s-a dezvoltat mult şi după 1990. A ajuns unul dintre cele mai bune cotate judeţe în care merită să trăieşti în România. Are un PIB/cap de locuitor de peste 43.000 de lei, datorat investiţiilor masive pe care le-au făcut străinii în unităţile de producţie a componentelor auto. Companii precum Autolive, Schaeffler, Preh sau Quin au fiecare peste 400 de angajaţi. În judeţul Braşov sunt înregistrate peste 20.000 de firme, iar salariul mediu net depăşeşte 1.550 de lei pe lună. Cea mai mare companie din „inima“ României este lanţul Selgros Cash&Carry, cu peste 4.000 de angajaţi.
Braşovul are o industrie puternică, şomaj scăzut, iar locuitorii de aici sunt mult mai liniştiţi. Este un oraş importante, care dispune de locuri superbe pentru relaxare şi plimbări în aer liber. În plus, chiriile sunt mult mai mici decât în Bucureşti, Cluj sau Timiş. Braşovul este şi principalul judeţ turistic al României, după Capitală, unde se practică mult turismul de afaceri. Braşovul este acum un oraş turisc superb pe care merită să-l vezi.
Pe aceeaşi temă:
Oraşele în care merită să trăieşti în România