Cuza a a editat două proclamaţii la Braşov şi drept mulţumire a dat bani pentru gimnaziul de sub Tâmpa. Şi în exil domnitorul s-a refugiat tot la Braşov

Alexandru Ioan Cuza împreună cu mai mulţi revoluţionari au fost găzduiţi de braşoveni şi au pus la cale paşii revoluţiei paşoptiste şi ulterior au unirii. Drept răsplată când a ajuns domnitor, Cuza a dat bani pentru dezvoltarea gimnaziului de la Braşov.

Un prim popas al vitorului domn al Principatelor îl aflam în conditiile revolutiei paşoptiste, când împreuna cu  mai mulţi domni veniţi de pe Campia Libertaţii de la Blaj, sunt găzduiţi de braşoveni. O placă comemorativă de pe str. Poarta Schei nr.3 arată că în 1848 aici au pososit personalităţi de frunte: Alexandru Ioan Cuza,  Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu, Cristian Tell, Gheorghe Magheru.

 Cuza  a fost martor şi colaborator la editarea, tot la Braşov, a celor doua documente, devenite platforme revolutionare: În numele Moldovei, a omenirii si a lui Dumnezeu si Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei”, ambele formulate şi redactate de Vasile Alecsandri împreună cu revoluţionarii moldoveni şi munteni prezenţi la Braşov.  Alexandru Ioan Cuza a aflat atunci şi de eforturile făcute de braşoveni pentru înfiinţarea unui gimnaziu în limba română. După ce a urcat pe tron a încuviinţat plătirea anuală a daniei de 18.500 lei  din partea Moldovei si 15.750 din partea Munteniei (total 500 galbeni),  bani cu care s-a înfiinţat gimnaziul care a şi fort recunoscut de autorităţi în 13 octombrie 1860. Se mai pastrează si azi în Şchei ştampa reprezentând imaginea gimnaziului, realizată de Ion Maoiescu la Viena doar în 500 de exemplare şi prezentată Principelul Cuza.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a stat la Braşov şi în exil, după ce a fost detronat. A stat ascuns două săptămâni într-o casă din Braşov de pe strada Lungă. Pe atunci clădirea se numea Hanul Cerbul de Aur. De la Braşov Cuza a plecat în exil la Viena. Şederea marelui domnitor nu a trecut neobservată. Casa este acum hotel şi pe faţadă există o plăcuţă care anunţă că acolo a locuit domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Sărbătoare de Ziua Unirii. Paradă românească la Sfântu Gheorghe şi horă la Braşov

Junii Braşovului şi un grup de păstrători de tradiţii populare din Republica Moldova  vor defila pe străzile din Sfântu Gheorghe cu ocazia Zilei Unirii Principatelor. Câţiva actori de la teatrul din Braşov îi vor întruchipa pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe Mihail Kogălniceanu şi pe moş Ion Roată. Cel dintâi va sosi cu o caleaşcă şi va fi întâmpinat în mod simbolic cu pâine şi sare, dar şi cu flori, care vor fi presărate în faţa caleştii.

La Braşov sărbătoarea începe la ora 14.00, in Piata Unirii cu un ceremonial militar şi religios. Urmează apoi un recital artistic  oferit de Orchestra de muzică popular Alboteanca de la Palatul Culturii din raionul Donduşeni (republica Moldova). Festivităţile se vor încheia cu celebra Horă a Unirii. 

Pe aceeaşi temă:

Casele memoriale ale Braşovului. Personalităţile care au locuit sub Tâmpa

Personalităţile care au dat nume străzilor braşovului

Savanţii uitaţi ai Braşovului

Femeile celebre ale Braşovului