Cea mai mare colecţie de carte veche din România: comoara nepreţuită din Centrul Istoric al Braşovului FOTO
0Muzeul Bisericii Sfântul Nicolae - Prima Şcoală Românească, Biserica Evanghelică, Biblioteca Judeţeană şi Arhivele Naţionale deţin o comoară inestimabilă: cărţi şi manuscrise vechi, dintre care unele chiar de 700 de ani
27 iulie este Ziua Mondială a Cărţii Vechi, iar Braşovul are un patrimoniu important în acest domeniu. Între multe alte cărţi vechi, Biblioteca Judeţeană George Bariţiu are un codex în latină şi germană, tipărit în secolul al XV-lea şi utilizat timp de mai multe secole în oraşele din Transilvania.
„Avem aici, în faţa noastră, o carte veche de la 1583, apărută la Braşov, în tipografia braşoveană, purtând şi stema oraşului, pe pagina de titlu. Este o carte de drept, o culegere de statute municipale ale oraşelor săseşti din Transilvania, deci o ontologie legislativă, alcătuită de către Matthias Fronius, un învăţat sas din Braşov”, a explicat reprezentanta Bibliotecii Judeţene Braşov, Ruxandra Nazare.
La Biblioteca Judeţeană există şi un atlas de mari dimensiuni, care cântăreşte câteva zeci de kilograme, tipărit în secolul al XIX-lea. Aceste cărţi erau utilizate şi de către navigatorii vremii, dar şi în alte medii, mai ales că în acesta apar harta lumii, harta Europei, hărţile celorlalte continente, cu excepţia Australiei şi harta Germaniei.
Tot aici regăsim, la polul opus, două cărţi liliputane, care au aproximativ doi centimetri, fiecare.
Muzeul Bisericii Sfântul Nicolae - Prima Şcoală Românească, manuscrise şi cărţi nepreţuite
Cea mai importantă colecţie de carte cu adevărat veche din România există tot la Braşov. Muzeul Bisericii Sfântul Nicolae – Prima Şcoală Românească are mai multe sute de cărţi, începând cu unele din secolul al XIV-lea, de o valoare inestimabilă. „Prima carte de legi din tot spaţiul european, scrisă într-o limbă naţională, este „Pravila Mare”, a lui Matei Basarab, „Îndreptar al Legii după Dumnezeu”, Târgovişte, 1652.
Tot la muzeul nostru putem vedea relicvele limbii române, adică primele două gramatici ale limbii române, prima cronică, prima istorie scrisă în limba română, „Cronica Bisericii Sfântul Nicolae”, a lui Radu Tentea al II-lea, unul dintre adevăraţii părinţi ai limbii române”, a dezvăluit muzeograful Ioan Cornea.
În zona de tezaur a Bisericii Sfântului Nicolae este o mică selecţie din cea mai mare colecţie de carte veche din Ţara Românească. Există tipărituri şi manuscrise, între care „Scara” Sfântului Ioan Scărarul, din secolul al XIV-lea. Tot aici există primul document în care limba română este criptată aşa cum o putem citi şi astăzi, cu litere latine, din 1724, descoperit de Nicolae Iorga în perioada interbelică.
Muzeul găzduieşte şi singurele cinci cărţi tipărite de Diaconul Coresi ce stau la un loc, între care şi Psaltirea de la 1577, scrisă pe două coloane, una în română, alta în slavonă.
Muzeul are şi prima tipăritură slavă din lume, tipărită şi corectată de mână la Cracovia în 1491, cu un an înaintea descoperirii Americii. O carte scrisă în secolul al XIV este chiar lângă prima tipăritură slavă. Există şi cărţi vechi care au notaţii pe filele libere mai preţioase decât cartea însăşi. Un pergament de aici este primul document în care stema Moldovei este alăturată celei a Ţării Româneşti. La muzeul bisericii pot fi văzute cele mai importante dintre aceste cărţi, păstrate cu mare grijă de muzeografi.
Cărţi vechi la Braşov există şi la Arhivele Naţionale, dar unele extrem de vechi se află în custodia Bisericii Evanghelice. Iubitorii de carte veche care aleg Braşovul în itinerariul lor turistic sau profesional se pot felicita, deoarece aici există un adevărat tezaur în acest domeniu.
Vă mai recomandăm: