Casele memoriale ale Braşovului. Personalităţile care au locuit sub Tâmpa
0Andrei Mureşianu şi Sextil Puşcariu sunt doar două dintre personalităţile marcante care au lăsat adevărate moşteniri culturale la Braşov. Domnitorul Alexadru Ioan Cuza s-a ascuns două săptămâni într-o casă devenită hotel, iar Emil Cioran a fost chiriaş în Livada Poştei.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a stat ascuns două săptămâni într-o casă din Braşov de pe strada Lungă. Pe atunci clădirea se numea Hanul cerbul de Aur. De la Braşov Cuza a plecat în exil la Viena. Şederea marelui domnitor nu a trecut neobservată. Casa este acum hotel şi pe faţadă există o plăcuţă care anunţă că acolo a locuit domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Bogata familie Hircher
Apolonia Hirscher a trăit în secolul al XVI-lea în Cetatea Braşovului. Văduvă a judelui oraşului, Lucas Hirscher, a preluat în 1541 conducerea afacerilor răposatului ei soţ, ce se întindeau până în Austria şi Turcia. Chiar dacă negoţul şi politica erau la acea vreme treburi aproape exclusive bărbăteşti, a reuşit să strângă o avere foarte mare. A întemeiat mai multe fundaţii şi a donat o mare parte din averea ei pentru locuitorii cetăţii. Printre aceste donaţii se numără „Casa Negustorilor”, actualul Restaurant Cerbul Carpatin, situat la coltul Pieţei Sfatului şi a străzii Hirscher.
Casa Mureşenilor a devenit muzeu
Familia Mureşianu a deţinut o casă în Piaţa Sfatului, care acum a devenit muzeu. Casa Mureşenilor s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor.
Casa lui Sextil Puşcariu de la Bran
Sextil Puşcariu a fost unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României. A studiat liceul la Braşov, iar ulterior a fost student şi doctorand în Germania şi Franţa. A devenit profesor extraordinar începând din anul 1906 a fost titularul catedrei de limbă şi literatură română timp de zece ani şi decanul Facultăţii de Filosofie din Cernăuţi. A iniţiat publicaţia Glasul Bucovinei În primăvara lui 1919 i s-a pferit postul de ministru al Bucovinei la Bucureşti, dar a refuzat, preferând să rămână un om de ştiinţă. A fost şi primul rector român al Universităţii din Cluj şi a pus temelia primului Muzel al Linbii Române. A scris peste 400 de lucrări şi a fost memebru al Academiei Române. Puşcariu a fost şi un susţinător al mişcării legionare. Odată cu venirea comuniştilor la putere a fost persecutat şi deşi familia regală i-a oferit posibilitatea să fugă din ţară, Şextil Puşcariu a refuzat.Sextil Puşcariu a trăit la Bran într-o casă simplă, care acum poate fi vizitată. Este sitaută chiar încetrul staţiunii. Sextil Puşcariu a şi murit la Braşv în 1948.
Emil Cioran a fost chiriaş din dragoste la Braşov. Casa în care a locuit timp de un an, între 1936-1937 este pe Strada Şt. O. Iosif nr. 21. Aici a scris „Lacrimi şi sfinţi“, „sus de tot pe deal, cu priveliştea munţilor în faţă“. Elevul lui, Ştefan Baciu, scria că filosoful s-a cazat „într-o cameră mobilată la familia Lemeny, pe Livada Poştii“, unde avea pat, dulap, masă, două scaune şi o sobă mare. Se pare că era îndrăgostit de fata mai mare a proprietarului, care s-a îmbolnăvit şi a murit.
Pe aceeaşi temă:
Personalităţile care au dat nume străzilor braşovului
Femeile celebre ale Braşovului