Secretele hipodromului brăilean unde frumuseţile din perioada interbelică îşi etalau toaletele de lux. Comuniştii l-au înlocuit cu un cartier muncitoresc
0În momentele sale de prosperitate economică din prima jumătate a secolului XX, Brăila se număra printre oraşele din România care îşi permiteau un hipodrom destinat curselor de cai. Având o suprafaţă generoasă, arena hipică atrăgea ca un magnet protipendada oraşului.
Într-o postare fotografică din paginile unei publicaţii din epocă, se văd în arena de pe marginea pistei doamne elegante şi domni la costum şi pălărie, dar şi militari ferchezuiţi.
„Societatea bună a oraşului Brăila a luat parte în număr foarte mare la Cursele ce au avut loc zilele trecute şi la cari au alergat cai de-ai diferiţilor proprietari civili şi militari, stârnind aplauzele tuturor asistenţilor.
Cursele de cai din România iau din ce în ce mai mult avânt şi e un semn îmbucurător că şi la Brăila publicul a dat o deosebită atenţiune curselor din anul acesta. Dovadă a acestei atenţiuni e numărul colosal al publicului care a venit să asiste la aceste curse”, scria publicaţia respectivă.
Ca legendă foto se preciza, pe aceeaşi pagină: „Fotografia noastră arată tribunele pline de doamne elegante urmărind cu pasiune peripeţiile luptei”.
Hipodromul brăilean a supravieţuit timp de două decenii regimului comunist. La începutul anilor '60 încă se mai organizau curse de cai. Bineînţeles, la vremea respectivă nu se mai punea problema pariurilor care, în perioada interbelică, făceau întrecerile şi mai palpitante.
„Eram copil şi mergeam cu părinţii la astfel de curse. Nu îmi mai amintesc foarte bine cum arăta hipodromul şi alte detalii, dar ştiu că îmi plăcea foarte mult să privesc cum aleargă caii”, ne-a spus brăileanul Constantin Rădulescu. Actualmente inginer constructor, administrator al unei firme cunoscute din domeniul construcţiilor, Rădulescu poate reconstitui dimensiunile fostului hipodrom. „Se ştie că actualul cartier Hipodrom a fost construit pe amplasamentul fostului hipodrom, de aici şi denumirea sa. Suprafaţa era, aşadar, una foarte generoasă.
S-ar putea spune că era unul dintre cele mai mari din România. E păcat că a fost desfiinţat, dar pe de altă parte se poate spune că datorită lui au fost salvate clădirile din centrul istoric al oraşului. Dacă nu ar fi existat posibilitatea construirii unui cartier de blocuri pe locaţia fostului hipodrom, cel mai probabil s-ar fi luat decizia demolorii centrului vechi, aşa cum s-a întâmplat în multe alte oraşe din ţară”, ne-a declarat inginerul Rădulescu.
Citiţi şi
- Zalău Cum a pierit una dintre cele mai înfloritoare afaceri cu cai de rasă din Europa secolului XIX, unde un armăsar pur sânge costa cât un Ferrari de azi