Parchetul Brăila a dispus reînceperea urmăririi penale într-un caz clasat de procurorii din Făurei. Indivizii care au tăiat coada unui câine, anchetaţi din nou
0O soluţie dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Făurei a fost infirmată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, în cazul celor patru tineri din satul brăilean Tătaru care, în luna octombrie 2015, au tăiat coada unui câine cu toporul, apoi au postat pe Facebook un filmuleţ cu isprava lor. Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului este cea care a sesizat instanţa superioară despre soluţia dată de Parchetul Făurei.
Potrivit dosarului penal instrumentat de poliţişti, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, Daniel Dima, 31 ani, Adrian Leonard Bunea, 22 ani, Adrian Bucur, 18 ani şi Marius Bianu, 28 ani, sunt prieteni şi locuiesc în satul Tătaru, comuna Dudeşti. Bunea, Bucur şi Bianu provin din familii de crescători de oi, în timp ce Dima s-a mutat recent în Tătaru, fiind originar din judeţul Hunedoara.
Pe 4 octombrie 2015, cei patru s-au întâlnit pe una din uliţele satului, iar Daniel Dima le-a spus prietenilor săi că are acasă un câine foarte blând şi că “nu ştie ce să-i facă pentru a-l înrăi”, ca să poată să-i păzească gospodăria.
Ionel Girip, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Făurei, cel care a instrumentat acest caz, a precizat în rechizitoriu: “Bunea Adrian, Bucur Adrian şi Bianu Marius i-au povestit lui Dima Daniel despre faptul că, în comuna Dudeşti, în special în rândul crescătorilor de ovine, se practică obiceiul de a le tăia o porţiune din coadă câinilor care au tendinţa de apropiere faţă de persoanele străine, ceea ce, în timp, îi înrăieşte şi în acest mod pot fi folosiţi drept câini de pază. Auzind despre existenţa acestui obicei, Dima şi-a manifestat dorinţa de a proceda în mod similar, sens în care i-a rugat pe ceilalţi suspecţi să-l ajute”.
În această logică, prim-procurorul Girip a dispus clasarea cazului, pe motiv că, în zona satului Tătaru, tăierea cozii câinilor folosiţi în paza gospodăriei este un obicei ancestral. Totodată, s-a ţinut cont şi de faptul că suspecţii au fost deja amendaţi de Direcţia Sanitar Veterinară Brăila.
După ce a prins de veste despre această soluţie dată de Parchetul Făurei, Federaţia pentru Protecţia Animalelor şi Mediului a reacţionat vehement, atrăgând atenţia că anchetatorii au ignorat cu bună ştiinţă legile în vigoare, încadrând o faptă de natură penală la categoria unor obiceiuri cutumiale asimilate aşa-numitului „obicei al pământului”. Astfel, FPAM a făcut o plângere împotriva clasării cazului de la Tătaru.
Zilele trecute, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila, Georgica Ciuciumiş, a emis o decizie prin care infirmă decizia colegilor procurori de la Făurei, dispunând redeschiderea urmăririi penale.
„Acţionând în sensul tăierii cozii animalului, indiferent de scopul urmărit, suspecţii au prevăzut producerea de traume fizice şi psihice respectivului animal şi chiar dacă nu au urmărit aceasta, au acceptat posibilitatea producerii lor. Existenţa unor practici vechi ori a unui obicei nu înlătură aplicarea dispoziţiilor legale, care ar fi lipsite de eficienţă în practică”, se specifică în decizia emisă de prim-procurorul Georgica Ciuciumiş.
În octombrie 2015, căţeluşa mutilată de cei patru indivizi a fost salvată de o asociaţie de protecţie a animalelor.
Citiţi şi
- Baia Mare Aventurile câinilor poliţişti în misiune. Cum ajung patrupedele să răspundă în timp-record la comenzile colegilor