Fostul aerodrom militar de la Ianca va fi scos din ruine şi va deveni centru pentru sporturile aeronautice
0Aerodromul din Ianca, judeţul Brăila, a fost cândva un important punct strategic pe harta militară a României, datorită avioanelor supersonice. În ultimul deceniu a fost o povară financiară pentru Consiliul Judeţean Brăila, care trebuia să asigure paza acestuia.
Fostul aerodrom militar de la Ianca a ajuns o ruină. Doar o pistă betonată, două hangare şi o clădire în paragină mai amintesc de faptul că, pe vremuri, locul reprezenta un punct strategic pe harta militară a României.
În toamna lui 2009, obiectivul militar a trecut din administrarea MapN, în administrarea Consiliul Judeţean, cu intenţia de a-l transforma într-un aeroport civil. Totul a rămas, însă, la nivel de planuri, iar aerodromul a ajuns să fie o povară financiară tot mai mare pentru autorităţile judeţene.
După 12 ani, fosta unitate militară va avea, în sfârşit, o întrebuinţare. Guvernul României a solicitat, pe 2 februarie, Consiliului Judeţean Brăila să aprobe o hotărâre prin care să treacă din domeniul public al judeţului Brăila în cel al statului. Ulterior, urmând să fie preluat de Aeroclubul României. Pe pista respectivă se vor organiza în viitorul apropiat activităţi de pilotaj atât pentru copii cât şi pentru adulţi, susţine şeful CJ Brăila.
„Am încercat de atâţia ani să îi dăm o utilitate. Iată că am găsit o soluţie bună şi, de ce nu, de viitor. Am scăpat de o parte din cheltuielile Consiliului Judeţean. Asta nu înseamnă că nu vom fi alături de Aeroclubul Român, de a da o mână de ajutor pe partea de infrastructură acolo şi să putem impulsiona activitatea, astfel încât să devină una atractivă atât pentru Galaţi cât şi pentru Brăila”, a
declarat preşedintele CJ Brăila, Iulian Chiriac, în cadrul unei conferinţe de presă.
sursa: Primăria Ianca
Povestea aerodromului militar de la Ianca
De pe site-ul Primăriei Ianca aflăm că începuturile aviaţiei militare la Ianca datează încă din timpul celui de-al doilea război mondial, mai exact din anul 1941. Atunci a fost dislocată o escadrilă ce efectua misiuni de sprijinire a forţelor terestre pentru eliberarea Basarabiei şi mai bine de şase decenii a reprezentat emblema şi mândria acestei comunităţi ,contribuind la dezvoltarea sa economică.
Iniţial, aerodromul folosea o pistă naturală (islazul comunei) şi a activat în toată perioada războiului. Când acesta a luat sfârşit, odată cu instaurarea regimului comunist şi prezenţa trupelor sovietice în ţară, aviaţia, ca de altfel întreaga armată, a suferit modificări şi transformări.
„Astfel, printr-un Ordin strict secret din 28 martie 1951, a luat fiinţă Divizia 3 Aviaţie Vânătoare, ce avea în componenţă Regimentele 11,12, şi 14, care au fost dislocate pe Aerodromul din Ianca. În paralel cu aducerea de tehnică militară sovietică, s-a trecut la amenajarea aerodromului, construcţia unei piste betonate, a punctelor de comandă şi observaţie, a hangarelor pentru avioane, cât şi a utilităţilor de cazarmare.
În aceeaşi lună, Divizia a fost înzestrată cu primele 6 avioane reactive YAK-23 şi un avion reactiv de şcoală tip YAK-17, dintr-un total necesar de 90 de avioane. Aparatele au fost montate şi încercate în aer de tehnicieni şi piloţi sovietici, ulterior trecându-se şi la pregătirea piloţilor români. Maiorul Răican Aurel,comandantul Regimentului 14 ,rămâne în istorie ca pilotul primului zbor al aviaţiei reactive”, se arată într-o prezentare „Ianca, între trecut, prezent şi viitor”, de pe site-ul Primăriei Ianca.
Vă recomandăm şi: