Cea mai mare moară a Brăilei, fără rival în Europa acum un secol, lăsată amanet în contul datoriilor de afaceristul local care a pus-o pe butuci
0O moară vestită a Brăilei, care în urmă cu o sută de ani era cea mai mare din această parte a Europei şi producea o cantitate record de făină, zace în prezent nefolosită, iar patronul pe mânile căruia a încăput ar vrea să o dea Primăriei, în contul datoriilor acumulate către bugetul local, din taxe şi impozite. Primarul Brăilei spune că nu are ce să facă cu o asemenea imensitate de clădire.
Cunoscută în prezent sub denumirea "Nicolae Bălcescu", moara în cauză a fost cândva una dintre cele mai mari construcţii industriale din partea de est a Europei. A fost ridicată de industriaşul grec Lykiardopoulos, la începutul secolului XX. Finalizată în 1912, era una dintre cele mai mari şi mai moderne mori din această parte a lumii, cu o suprafaţă de peste 11.000 metri pătraţi.
Capacitatea de producţie era uimitoare pentru acele vremuri. În 1920, la scurt timp după terminarea Primului Război Mondial, acolo se producea zilnic cantitatea record de 25 vagoane de făină. Moara lui Lykiardopoulos exporta făină în Turcia, Grecia, Algeria, Egipt.
Pe vrea regimului comunist, moara a fost integrată în Întreprinderea de Panificaţie a Brăilei Aceasta a devenit, după revoluţie, SC „Demopan” SA, societate pe acţiuni care, la începutul anilor 2000, a fost preluată de afaceristul gălăţean Petrică Herăscu.
Afacerea s-a dovedit a fi una nereuşită, în câţiva ani fosta fabrică de pâine, biscuiţi şi eugenii oprindu-şi producţia şi închizându-şi, rând pe rând, toate secţiile. În momentul privatizării, fabrica avea 1.200 de angajaţi. Toţi aceştia şi-au pierdut locurile de muncă.
În prezent, moara nu mai este dorită de nimeni FOTO Florentin Coman
În prezent, omul de afaceri Petrică Herăscu încearcă să scape de activele fostei „Demopan” oferindu-le Primăriei în contul datoriilor acumulate la plata taxelor şi impozitelor locale. Primarul Aurel Simionescu a confirmat, recent, în cadrul unei conferinţe de presă, că Herăscu i-a propus să preia fosta moară "Nicolae Bălcescu", precum şi fosta fabrică de napolitane de pe Vadul Schelei.
Simionescu spune, însă, că nu are ce să facă cu fosta moară, dar că sediul fabricii de napolitane ar fi foarte bun, fiindcă acolo s-ar putea muta Direcţia de Asistenţă Socială. "Cu moara Bălcescu, a Demopanului, nu am o justificare, că nu am cu ce să o încarc. Cu napolitanele de pe Vadul Schelei am zis « Da», pentru că se pot face acolo unele lucruri. Intenţionăm să mutăm acolo Direcţia de Asistenţă Socială, fiindcă este un spaţiu care are şi curte, are şi birouri, deci se poate amenaja", a declarat edilul-şef al Brăilei.
Simionescu a ţinut să precizeze, însă, că de la intenţie până la realizarea transferului este cale lungă. "Noi dăm un acord, dar tot traseul după aceea este extrem de sinuos. Aprobarea finală este la Ministerul Finanţelor pentru că se compensează nişte datorii din impozite şi taxe pe care Herăscu le are faţă de municipalitatea brăileană. Păi, când ai o clădire atât de mare cum e moara Bălcescu şI impozitele sunt pe măsură...", a comentat primarul.
Citiţi şi